SRI: Digi a primit 196 de milioane euro prin mecanismul coordonat de Guvernul Bolojan

Serviciul Român de Informații a transmis primele explicații ample despre contractul de 196 milioane euro acordat către Digi România S.A. pentru o platformă de inteligență artificială destinată securității cibernetice. Din comunicatul SRI rezultă însă un element esențial: Serviciul nu își asumă rolul de instituție care a ales singură furnizorul, ci precizează că identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele SAFE se realizează în cadrul unui Grup de lucru interinstituțional coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, iar lista furnizorilor selectați este aprobată de CSAT.

Cu alte cuvinte, în cazul contractului Digi, responsabilitatea politică și instituțională nu se oprește la SRI. Serviciul spune că are calitatea de autoritate contractantă și beneficiar, dar rolul său este de implementare a contractului după parcurgerea etapelor de selecție și validare prevăzute de lege. Or, selecția furnizorilor este plasată chiar de SRI în mecanismul SAFE coordonat de Cancelaria premierului Ilie Bolojan.

Comunicatul vine după apariția unor controverse publice legate de faptul că Digi România, companie din același grup cu Digi24 și Digi FM, primește prin programul european SAFE un acord-cadru de până la 196 milioane euro, în condițiile în care premierul Ilie Bolojan a avut, în perioada guvernării, numeroase apariții la televiziunea Digi24 și la radioul Digi FM, iar relațiile instituționale dintre Bolojan și grupul Digi/RCS&RDS datează încă din perioada mandatelor sale de la Oradea.

SRI: SAFE este coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului

În comunicatul transmis public, SRI arată că întregul program SAFE se desfășoară sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului. Mai mult, instituția precizează că „identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se realizează în cadrul Grupului de lucru interinstituțional coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului”, potrivit procedurii stabilite prin OUG nr. 62/2025.

Serviciul mai spune că selecția se bazează pe analiza răspunsurilor la solicitările de informații și pe aplicarea factorilor de evaluare prevăzuți de actul normativ. Lista furnizorilor selectați este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

SRI nu prezintă contractul ca pe o decizie izolată a Serviciului, ci ca pe rezultatul unui mecanism guvernamental și interinstituțional, coordonat de Cancelaria premierului și validat în CSAT.

Serviciul: noi suntem autoritate contractantă și beneficiar

SRI precizează că are atribuții legale în domeniul securității cibernetice în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională, Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI și Legii nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică a României.

Instituția invocă și Strategia de securitate cibernetică a României pentru perioada 2022–2027, precum și Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025–2030, în care utilizarea instrumentelor europene pentru investiții în capacități industriale de apărare este prezentată ca direcție de acțiune.

Totuși, în ceea ce privește contractul concret cu Digi, SRI își definește rolul astfel: are calitatea de autoritate contractantă și beneficiar al proiectului, iar atribuția sa constă în implementarea contractului după parcurgerea etapelor de selecție și validare.

Dacă SRI implementează, iar selecția furnizorilor este făcută în Grupul de lucru coordonat de Cancelaria premierului, atunci decizia privind includerea Digi în lista furnizorilor SAFE nu poate fi prezentată ca fiind exclusiv o opțiune tehnică a Serviciului.

Contract de 196 milioane euro pentru Digi, anunțat inițial de Guvern

Contractul a apărut inițial în comunicatul Guvernului privind implementarea instrumentului SAFE. Executivul a anunțat că România are alocată prin SAFE suma de 16,68 miliarde euro, pentru achiziția de echipamente militare sau cu utilizare duală și pentru infrastructură duală. Din total, 4,2 miliarde euro sunt prevăzute pentru infrastructură duală, respectiv capetele de autostradă A7 și A8, iar restul de 12,48 miliarde euro pentru echipamente militare sau cu utilizare duală.

În lista contractelor semnate înainte de 30 mai 2026, Guvernul a inclus și „dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică”, în valoare de 196.000.000 euro, contract „încheiat cu Digi România S.A.” și cu realizare integrală în România.

Contractul Digi apare în aceeași zonă cu alte achiziții cyber și comunicații, precum centre de date mobile și centre de operațiuni de securitate cibernetică, în valoare de 109,9 milioane euro, cu Logic Computer, platforme de comunicații pentru colaborare și prioritizarea traficului critic, de 13 milioane euro, și laboratoare mobile TEMPEST, de 1,5 milioane euro.

Digi a confirmat acordul cu SRI

Ulterior, Digi Communications a transmis un raport curent către Bursa de Valori București și Autoritatea de Supraveghere Financiară, în care a confirmat că filiala sa din România, Digi România S.A., a semnat cu Serviciul Român de Informații un acord-cadru pentru dezvoltarea unui centru de date și a unei platforme integrate de evaluare a modelelor de inteligență artificială de tip LLM, specializate în domeniul securității cibernetice.

Potrivit raportului Digi, acordul-cadru are o valoare de până la 196 milioane euro, include componente hardware și software și va fi implementat etapizat pe parcursul unei perioade de patru ani.

Această raportare a adus câteva clarificări față de comunicatul Guvernului: beneficiarul contractual este SRI, proiectul include și un centru de date, nu doar o platformă software, iar valoarea de 196 milioane euro este valoarea maximă a unui acord-cadru.

SRI invocă aprobarea Parlamentului și caracterul de securitate națională

În comunicatul său, SRI arată că, pentru inițierea procedurilor de atribuire, a obținut aprobarea Parlamentului prin comisiile reunite de apărare, ordine publică și siguranță națională, în baza obligației prevăzute de OUG nr. 114/2011 privind achizițiile din domeniile apărării și securității.

Instituția mai susține că decizia privind operatorul economic contractat a fost adoptată cu respectarea Regulamentului UE 2025/1106, OUG nr. 62/2025, Directivei 2009/81/CE și legislației specifice achizițiilor publice în domeniul apărării și securității.

SRI invocă și caracterul specific al domeniului, precizând că anumite elemente ale procedurii nu pot face obiectul comunicării publice, dată fiind încadrarea proiectului în aria securității naționale.

Această explicație poate justifica un anumit nivel de confidențialitate, dar lasă în continuare fără răspuns mai multe întrebări de interes public: câți operatori au fost luați în calcul, de ce Digi a fost considerată opțiunea potrivită, ce criterii concrete au dus la alegerea companiei, ce subcontractori vor fi implicați și ce garanții există privind controlul statului asupra datelor și infrastructurii.

De ce contractul a devenit controversat

Controversa nu ține doar de obiectul tehnic al contractului. O platformă de inteligență artificială pentru securitate cibernetică poate fi justificată într-un context în care atacurile cibernetice, operațiunile hibride și presiunile asupra infrastructurilor critice sunt în creștere.

Problema politică apare din suprapunerea mai multor elemente: suma mare, procedura netransparentă pentru public, beneficiarul privat ales și profilul grupului Digi, care deține și unele dintre cele mai influente platforme media din România, inclusiv Digi24 și Digi FM.

Digi România este compania din același ecosistem cu Digi24, Digi FM, Digi Sport, Digi Online și celelalte branduri media și telecom ale grupului. Site-ul Digi afișează explicit, sub umbrela Digi România S.A., atât operațiunile telecom, cât și brandurile media, inclusiv Digi24 și Digi FM.

În ultimii ani, Ilie Bolojan a fost un invitat frecvent în studiourile Digi24 și Digi FM, unde a avut interviuri repetate pe teme politice, economice și guvernamentale. Criticii săi au susținut că aceste apariții au fost, în general, prietenoase sau cel puțin favorabile consolidării imaginii sale publice.

Relația Bolojan-Digi vine din perioada Oradea

Contractul SAFE vine peste un istoric mai vechi al relațiilor instituționale dintre administrația condusă de Ilie Bolojan la Oradea și fostul RCS&RDS, actuala Digi România.

În perioada în care Bolojan conducea Primăria Oradea, RCS&RDS a fost implicată în proiecte locale importante, inclusiv în zona de infrastructură de comunicații, canalizație tehnică, energie și sponsorizări sportive. În 2010, RCS&RDS a devenit sponsorul principal al echipei de polo CSM Oradea, care a ajuns să poarte numele CSM Digi Oradea.

Ulterior, RCS&RDS a fost implicată în proiecte de canalizație subterană pentru rețele de comunicații, iar în 2015 a fost discutat un proiect energetic în care Primăria Oradea urma să colaboreze cu compania pentru dezvoltarea unei rețele alternative de energie electrică.

Aceste episoade nu dovedesc, prin ele însele, o relație personală sau o favorizare. Ele arată însă că relația instituțională Bolojan-Digi nu începe în 2026, odată cu programul SAFE, ci are un istoric local consistent.

Comunicarea SRI schimbă cheia politică a scandalului

Până la comunicatul SRI, Guvernul anunțase contractul ca parte a listei SAFE, iar Digi confirmase că a semnat acordul-cadru cu Serviciul Român de Informații. Putea rămâne impresia că alegerea Digi a fost, în principal, o decizie a SRI.

Comunicatul Serviciului schimbă însă interpretarea. SRI spune explicit că programul SAFE este coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, iar identificarea și selecția furnizorilor se fac în Grupul de lucru interinstituțional coordonat de șeful Cancelariei.

Prin urmare, în plan politic, întrebarea se mută către Guvernul Bolojan: cum a ajuns Digi furnizor pentru un proiect de 196 milioane euro, cine a propus compania, cine a evaluat-o și ce alte variante au existat?

SRI poate invoca rolul său de beneficiar și autoritate contractantă, dar chiar comunicatul instituției arată că selecția furnizorilor s-a făcut într-un mecanism guvernamental, nu într-o decizie izolată a Serviciului.

Întrebarea care rămâne pentru Guvernul Bolojan

După comunicatul SRI, cheia scandalului nu mai este doar dacă SRI avea nevoie de o platformă LLM pentru securitate cibernetică. Serviciul spune că are atribuții legale în domeniu și că proiectul răspunde unei nevoi reale de consolidare a capacităților naționale.

Întrebarea centrală devine alta: de ce Digi România a fost compania selectată pentru un acord-cadru de până la 196 milioane euro, într-un mecanism coordonat de Cancelaria premierului Ilie Bolojan, în condițiile în care grupul Digi are un istoric vechi de relații instituționale cu Bolojan și o platformă media unde premierul a avut apariții frecvente?

SRI a încercat să explice baza legală, necesitatea strategică și propriul rol de beneficiar. Dar, prin precizarea că selecția furnizorilor SAFE se face în Grupul de lucru coordonat de Cancelaria premierului, Serviciul a mutat responsabilitatea politică acolo unde, de fapt, ea se afla deja: la Guvernul Bolojan, scrie stiripesurse.ro.