Tehnocratul lui peşte! Sindicatul Oil Terminal, victorie în premieră în instanţă împotriva unui ministru al Energiei

Pe Bursa de Valori Bucureşti a fost publicat, în data de 18 octombrie, un raport al companiei Oil Terminal cu privire la sentinţa Tribunalului Constanţa în litigiul dintre sindicat şi fostul ministru al Energiei, tehnocratul Victor Grigorescu. Este vorba despre sentinţa civilă nr. 1654/18.10.2017, în care Tribunalul Constanţa a pronunţat următoarea soluţie în dosarul cu nr. 7292/118/2016: a admis acţiunea formulată de Sindicatul Oil Terminal şi al acţionarului Nicuşor Androne, constatând nulitatea absolută a hotărârii AGOA nr. 7/10.10.2016, a respins excepţia lipsei de interes şi lipsa de obiect a acţiunii invocate de Ministerul Energiei, a respins ca neîntemeiate cererile de intervenţie în interes alăturat formulate de Cătălin Grigorescu, Bogdan Patriniche, Matei Dumitru, Staar Rating SRL, Cristian Floreal, Claudiu Negrişam; obligă Oil Terminal la plata sumei de 1.600 de lei reprezentând chletuieli de judecată, din care 1.500 lei onorariu avocat în favoarea reclamanţilor şi 100 de lei taxa de timbru.

Reamintim că în data de 26.10.2016 Sindicatul Oil Terminal şi acţionarul Nicuşor androne au depus la Tribunalul Constanţa o acţiune în anulare a hotărârii AGOA nr. 7/10.10.2016 prin care a fost numit Consiliul de Administraţie în următoarea componenţă: Cătălin Grigorescu, Bogdan Patriniche, Matei Dumitru, Staar Rating SRL, Cristian Florea, Claudiu Negrişan, Toma Costreie, fiind revocaţi următorii administratori: Iulia Gabriela Tănase, Nicoleta Mariana Moise, Bogdan Ghiţă.

Referitor la acest subiect, „Replica” de Constanţa a relatat, anul trecut, că sindicatul Oil Terminal din Constanţa reclama că în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor, care a avut loc la data de 10.10.2016, a fost adoptată o hotărâre cu încălcarea dispoziţiilor legilor privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cât şi a legii pieţei de capital. De asemenea, sindicaliştii au susţinut că persoanele selectate de acţionarul majoritar pentru a ocupa funcţia de administrator al companiei nu aveau specializări ori referinţe din care să rezulte că ar avea experienţă în modul în care se lucrează într-o societate de profilul Oil Terminal, conform datelor furnizate în CV.

„Spre exemplu, Grigorescu Cătălin este de profesie avocat, iar în CV-ul lui nu reiese că ar avea experienţă în administrare de 5 ani în vreo societate comercială sau întreprindere publică (...), Dumitru Matei a deţinut funcţia de consultant ori de director la firme de bere (...), Bogdan Patriche este inginer, dar locuieşte la Londa (...)”, au arătat, la acea vreme, reprezentanţii sindicatului. Cu aceste dovezi că oamenii promovaţi de ministrul Energiei la acea dată nu au nici cea mai mică legătură cu domeniul de activitate al Oil Terminal, sindicaliştii au obţinut victoria în instanţă, o victorie nemaiîntâlnită până acum.

Sindicaliştii precizează, acum, că la vremea când tehnocratul Victor Grigorescu era ministru, au încercat să aibă dialog cu acesta, însă, cum tentativele au eşuat, au ales calea instanţei. Chiar dacă procesul a durat un an de zile, iată că aceştia au obţinut declararea nulităţii absolute a hotărârii AGOA nr. 7/10.10.2016.

Ce scria presa naţională despre fostul ministru al Energiei

La începutul lunii aprilie a anului 2016, România Liberă a dezvăluit că ministrul Energiei, Victor Vlad Grigorescu, a încasat 10.000 de euro lunar, timp de aproape doi ani, de la o companie offshore: Impact Sales Co. Aceasta este localiza¬tă și încoporată în paradisul fiscal al insulelor Turks & Cai¬cos. În prima declarație de avere, depusă când și-a preluat mandatul, ministrul a ascuns proveniența banilor.

Abia la solicitările repetate ale României libere, Vlad Grigorescu a rectificat declarația de avere și, astfel, a făcut public numele companiei care l-a plătit cu aproape 200.000 de euro între 2014 și 2015. Dar obiectul plății a rămas obscur, desi România Curată a solicitat direct lui Victor Grigorescu lămuriri pentru a se evita o sesizare ANI. Întâi a fost vorba de ”consultanță”, pe urmă de cedarea folosinței unui bun mobil, care ar fi fost un website. Ministrul nu a răspuns niciodată RL și nu s-a lămurit nici cu RC ce website din România poate fi închiriat pentru 200.000 de euro, sumă enormă având în vedere cât raportează Internetul.

A.C.