Timp de trei ani RATC nu a virat către Consiliul Local peste un milion de lei. Cine plăteşte?!

Concluzia Curţii de Conturi:

Regia Autonomă de Transport în Comun (RATC), devenită, în urma hotărârii de Consiliu Local CT BUS SA, a intrat în vizorul Curții de Conturi! În urma controlului efectuat, la începutul anului trecut, auditorii au emis Decizia nr. 2/11.01.2017, prin intermediul căreia Regia este obligată să ia măsuri ce vizează înlăturarea neregulilor în activitatea financiar-contabilă și/sau fiscală controlată, respectiv stabilirea întinderii totale a sumelor provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice care au călătorit fără bilet, ce au fost virate societatea controloare, către RATC Constanta, în vederea virării acestora către beneficiarul legal (Consiliul Local). De asemenea, s-a impus stabilirea, de către conducerea executivă a Regiei, întinderii totale a prejudiciului creat, reprezentând plăți efectuate cu nerespectarea prevederilor legale aferente serviciilor de audit intern și recuperarea acestui inclusiv a accesoriilor datorate, în integralitate.

Cele două puncte din decizia auditorilor au fost contestate la Comisia de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Curții de Conturi, însă au fost respinse. Fapt pentru care, RATC a deschis acțiune în instanță, solicitând anularea măsurilor din Decizia nr. 2/2017 a Curții de Conturi, menținute de Comisia de Soluționare a Contestațiilor.

În ceea ce privește prima măsură, stabilirea întinderii totale a sumelor provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice care au călătorit fără bilet, auditorii arată, potrivit rolli, urmare a verificării documentelor prezentate de către entitate a reieșit că, în perioada 2013 - 2016, nu a fost virată către Consiliul Local suma estimată de 1.409.334,41 lei, reprezentând amenzi aplicate peroanelor fizice care au călătorit cu transportul public în comun fără a deține documente de călătorie, conform Legii nr. 92/2007.

Potrivit documentelor analizate de auditori, în situațiile în care persoana care circula fraudulos, fără document de călătorie valabil, nu achita pe loc contravaloarea amenzii contravenționale, se întocmea un proces verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, pe formular tipizat ce avea regim special, înseriat, pus la dispoziție de către UAT Municipiul Constanța; în situațiile în care contravenientul achita pe loc valoarea contravenției, angajații firmei controloare nu mai întocmeau proces verbal de contatare și sancționare a contravențiilor, potrivit prevederilor OG nr. 2/2001, ci eliberau un tichet inscripționat "Contravenție călătorie", tichet ce era înseriat și inscripționat cu valoarea sancțiuni i aplicate.

De asemenea, din analiza situațiilor financiare, prezentate echipei de auditori publici externi, a reieșit că firma controloare, ulterior încasării pe loc a contravalorii amenzilor, a virat către RATC sumele încasate, entitatea controlată înregistrând aceste sume în contabilitate ca "venituri din suprataxă", în condițiile în care nu putea fi beneficiar al acestor sume, potrivit dispozițiilor legale aplicabile. Astfel, Curtea de Conturi a concluzionat că, în perioada controlată, entitatea a realizat nelegal venituri din amenzi, în condițiile în care sumele încasate din aceasta sursă, constituiau integral venit la bugetul local, potrivit legislației în vigoare aplicabile, respectiv OG nr. 2/2001, valoarea estimativă a abaterii fiind de 1.409.334,41 lei și reprezintă amenzi încasate pe loc.

Regia spune că "sumele astfel încasate au fost tratate ca venituri din activități economice, căci în mod legal, în contul contabil 704 sunt regăsite toate încasările din bilete, abonamente, legitimații pe perioada determinata, cat si bilete vândute cu suprataxa, trecute distinct in contul 704 ca ” venituri din suprataxa ” a unui bilet cu o singura călătorie la pret suprataxat”.

În ceea ce privește, măsura potrivit căreia, conducerea executivă a RATC să dispună măsurile legale ce se impun pentru stabilirea întinderii totale a prejudiciului creat, reprezentând plăți efectuate cu nerespectarea prevederilor legale aferente serviciilor de audit intern, precum și recuperarea acestuia inclusiv a accesoriilor datorate, în integralitate, potrivit prevederilor legale și în termenele de prescripție prevăzute de lege, din documentele prezentate echipei de control a rezultat că, în perioada 2013 - octombrie 2016, Regia nu a avut organizată activitatea de audit intern, potrivit legislației în vigoare, aceasta procedând la încheierea de contracte de servicii, prelungite succesiv, efectuând în acest sens plăți din buget, în sumă estimativă de 109.500 lei.

Astfel, potrivit Raportului de control, echipa de auditori publici externi a evidențiat un contract din noiembrie 2007, încheiat cu specialist pe servicii de audit, modificat prin acte adiționale, în sensul că, în esență, serviciile de audit intern, confirm Legii nr. 672/2002, la prețul stabilit, se vor efectua începând cu 08.09.2007 până la 31.12.2016. Solicită Prin prevederile OUG nr. 26/2012, spun auditorii, potrivit rolli, au intervenit modificări legislative în sensul că a fost eliminată posibilitatea legislativă ca activitatea de audit public intern în cadrul entităților publice să poată fi efectuată pe baz ă de contracte de prestări servicii.

În ceea ce privește contractele de prestări servicii care au fost încheiate în baza Legii nr. 672/2002 și care se aflau în derulare la data intrări în vigoare a OUG nr. 26/2012, este evident că acestea se puteau derula în condițiile legale stabilite până la intrarea în vigoare a OUG nr. 26/2012 (iunie 2012). Or, în cauza, contractul din anul 2007 a fost prelungit prin acte adiționale, deși în anul 2012 ar fi trebuit să înceteze întrucât actul adițional nr. 2/30.12.2010, prevedea că durata contractului era până la 31.12.2012.

În plus, în mod inexplicabil, ulterior actului adițional nr. 2 /30.12.2010, următorul act adițional prin care a fost prelungită perioada de derulare a contractului a fost actul adițional nr. 4 din data de 15.11.2013, moment la care contractul nu se mai afla în perioadă de valabilitate. Referitor la acest aspect, RATC spune că se aduce în discuție un prejudiciu numai in situația în care se înregistrau plați mai mari pe baza de contract de prestări servicii.

”Dacă plățile în cauză erau mai mari decât costurile compartimentului cu doi auditori angajați cu normă întreagă atunci ar fi fost vorba de o diferența nefavorabilă. Dacă activitatea nu s-ar fi realizat deloc, în nici un fel, atunci pierderea ar fi fost cel puțin la nivelul economiei, ce s-a dovedit prin desfășurarea activității pe baza de contract de prestări serviciu, ceea ce s-a și realizat de către entitate. Întrucât aceste plați nu au produs și nu au determinat prejudiciu, consideră că nu poate fi vorba de prejudiciu. RATC a pierdut acțiunea în instanță, în sensul că Tribunalul i-a respins cererea. Curtea de Apel urmează să judece recursul.

Mirela PASCAL