Tipuri de cardiopatie: deosebiri, simptome și tratamente

Cardiopatia ischemică este cunoscută și sub numele de boală arterială coronariană ori, pe scurt, boală coronariană. Cardiopatia este un grup de boli, așadar trebuie să reții că există mai multe tipuri de cardiopatie, cum ar fi angină stabilă, angină instabilă, infarctul miocardic și moartea subită cardiacă, scrie doc.ro.

Boală coronariană este cauzată de depunerile de plăci ateromatoase în arterele inimii. Uneori, ea mai este numită cardiopatie ischemică și face parte din clasificarea bolilor cardiovasculare.

Așadar, cardiopatia ischemică înseamnă că pe pereții arterelor există depuneri de grăsimi (plăci de aterom), fiind vorba de acele artere care transporta sângele îmbogățit cu oxigen prin inima și plămânii pacientului. Simptomele cardiopatiei pot fi:

durere în piept sau disconfort

o senzație că de presiune sau că și cum există un "junghi" în piept

dificultate în respirație (dispnee)

greață

senzație care seamănă cu indigestia ori cu acumularea gazelor în intestine.

Deosebiri între tipurile de cardiopatie

Putem asocia cardiopatia ischemică (boală arterială coronariană) cu vasele de sânge îngustate sau blocate, pentru că această este cea mai cunoscută formă a afecțiunii. Însă există și alte probleme care se pot dezvoltă în arterele coronare (cele de la inima) și care necesită expertiză unui medic specializat pe astfel de probleme.

Cauzele, simptomele și testele care ajută la stabilirea diagnosticului, cât și tratamentele corespunzătoare pentru fiecare pacient variază în funcție de fiecare tip de boală coronariană. Astfel, există:

Boală coronariană obstructiva, situație definită de vasele de sânge îngustate sau blocate

Boală coronariană non-obstructiva, când arterele se strâng sau se contracta în mod incorect sau funcționează greșit, după ce s-au împărțit în vase mai mici de sânge sau când vasele de sânge sunt comprimate sau apăsate de mușchiul inimii care se suprapune peste ele.

Disecția coronariană spontană, situație în care straturile arterei se dezbină/se desfac subit.

Despre sindroamele coronariene acute

Un sindrom coronarian acut este o afecțiune sau condiție care s-a declanșat subit și care este definită de reducerea fluxului de sânge către inima. Un astfel de sindrom este angină instabilă.

Angină instabilă poate fi un simptom nou sau o schimbare apărută la pacientul respectiv, ce a evoluat de la angină stabilă.

Angină poate să apară mult mai frecvent, poate să apară cu mai multă ușurință în timpul repausului (când persoană se odihnește), durerea în piept se simte că și când este mult mai severă sau durează mai mult timp. Angină instabilă poate progresa până la un atac de cord (infarct miocardic).

Simptome în funcție de cardiopatie

Cardiopatia ischemică îți poate da, că simptome, durere în piept, numită angină pectorală sau poate duce la un infarct miocardic, așa că este important să recunoști semnele și simptomele în funcție de afecțiune.

Simptome angină stabilă

Durerea sau disconfortul:

apare când mușchiul inimii (miocardul) trebuie să pompeze mai mult, de regulă în timpul unui efort fizic

nu apare că un simptom surprinzător, iar episoadele de angină stabilă tind să fie asemănătoare

de regulă, are o durata mică (sub 5 minute)

este calmat/a de repaus sau prin administrarea unor medicamente

se poate să semene cu indigestia sau cu gazele acumulate în intestine

se poate să se semene cu o durere în piept care se extinde către brațe, spate sau alte zone.

Simptome angină instabilă (numită și "preinfarct")

Durerea sau disconfortul:

apare adeseori când pacientul este în repaus, se odihnește, doarme sau face un efort fizic minim

apare pe neașteptate, este un simptom ce îl surprinde pe pacient

poate să dureze mai mult decât angină stabilă

repausul și medicamentele, de obicei, nu ajută la calmarea durerii sau disconfortului

se poate agrava în timp

poate duce la un infarct miocardic.

Simptome infarct miocardic

Presiune, junghi că o "gheară", durere sau o senzație dureroasă în piept sau în brațe, care se poate extinde către zona gâtului, maxilarului sau spatelui

greață, indigestie, arsuri la stomac sau durere abdominală

dispnee (dificultate în respirație)

transpirații reci

oboseală

vertij (pacientul are senzația că urmează să cadă) sau amețeală subită.

Tratamente în funcție de cardiopatie

Tratamentele sunt diferite, în funcție de tipul de angină de care suferă pacientul, dar mai ales în funcție de cât de afectată este inima în urmă unui infarct miocardic.

Tratament angină stabilă

În mod normal, acest tip de disconfort în piept se calmează după ce pacientul stă în repaus sau ia nitroglicerină (sau apelează la ambele măsuri). Nitroglicerină relazeaza arterele inimii și alte vase de sânge.

Tratament angină instabilă

Pentru că este o situație mai gravă decât angină stabilă, în cazul anginei instabile (preinfarctului), tratamentele sunt diverse. Medicul poate apela la o procedura numită cateterizare cardiacă, apoi, în funcție de cât de amplu este blocajul, medicul va discuta cu pacientul despre opțiunile de tratament: intervenție coronariană percutanata (numită și angioplastie) și operație de bypass coronarian.

Tratament infarct miocardic

Tratamentul infarctului miocardic începe ori de acasă, ori la spital, iar medicii îi administrează pacientului mai multe tipuri de medicamente, precum aspirina, tromboliticele, agenți antiplachetari, medicamente anticoagulante, calmante, nitroglicerină, beta-blocante, inhibitorii de ACE, statine.

Pe lângă acestea, există diferite proceduri chirurgicale și nu numai, la care va fi supus pacientul: angioplastie coronariană și introducerea unui stent într-o arteră; operația de bypass coronarian.

Deosebiri între angină stabilă și cea instabilă

Un simptom destul de frecvent al cardiopatiei ischemice (bolii coronariene) este angină, adică durerea sau disconfortul în piept, ce arată că inima nu este irigată cu o cantitate suficientă de sânge îmbogățit cu oxigen. Angină instabilă, numită uneori și sindrom coronarian acut, provoacă durere neașteptată în piept, durere subită și, de regulă, durerea apare când pacientul este în repaus, deci nu face un efort fizic.

Pe de altă parte, angină stabilă apare atunci când miocardul nu primește cantitatea de sânge de care are nevoie. Angină stabilă apare în perioadele de efort fizic intens (pacientul urcă un deal, de pildă, sau urcă scările locuinței) sau în perioadele cu emoții puternice, stres emoțional puternic.