Tradițiile și meșteșugurile Dobrogei, readuse în prim-plan la Centrul Multifuncțional „Jean Constantin”. Video

Centrul Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada” organizează astăzi, 10 noiembrie, evenimentul „Meet & Greet – Din zestrea satului dobrogean”, o întâlnire dedicată meșteșugurilor tradiționale, motivelor decorative și poveștilor care păstrează vie identitatea culturală a Dobrogei.

Evenimentul „Meet & Greet - Din zestrea satului dobrogean

Tradițiile dobrogene, transmise din generație în generație, își găsesc locul în prezent prin oameni care duc mai departe meșteșugurile și poveștile satului de odinioară. Cusăturile tradiționale, țesăturile și prelucrarea lânii, tehnici care vorbesc despre identitatea și diversitatea culturală a Dobrogei, sunt aduse în atenția publicului în cadrul evenimentului „Meet & Greet – Din zestrea satului dobrogean”. 

Ștefania-Laura Abibula-Stroe, Directorul General al Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”.

Întâlnirea are loc de la ora 11:00, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin” și face parte din proiectul cultural-artistic dedicat păstrării și promovării patrimoniului textil tradițional dobrogean.

Ștefania-Laura Abibula-Stroe, Directorul General al Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”.

La eveniment este prezentă Ștefania-Laura Abibula-Stroe, Directorul General al Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”.

Evenimentul „Meet & Greet - Din zestrea satului dobrogean

,,Așa cum ne cunoașteți pe noi, cei de la Centrul Cultural Județean Constanța, „Teodor T. Burada”, venim cu evenimente inedite, suntem în comunitate și suntem de fiecare dată alături de dumneavoastră, la fel cum și dumneavoastră sunteți alături de noi. Ca să încep așa, ca la țară, ca în satul dobrogean: bine ați venit la casa noastră de la țară! Cum v-am obișnuit, conferințele noastre de presă nu sunt doar simple conferințe de presă. Sunt adevărate întâlniri culturale, de cele mai multe ori cu o temă deja propusă pentru a o discuta și pentru a o promova prin intermediul dumneavoastră și prin intermediul invitaților care de fiecare dată răspund pozitiv și vin aici, astăzi, în ograda noastră.

Suntem cu tema «Din zestrea satului dobrogean». Nu ne-am propus să reconstruim satul așa cum era el odată, pentru că există instituții importante și multe muzee care se ocupă cu acest demers important de ani de zile. Noi suntem aici să păstrăm satul de altădată viu, prin elementele sale esențiale, prin oamenii care au rămas la sat sau care s-au întors la sat, prin elementele acestea pe care și noi am încercat să le aducem astăzi aici: poarta, pivnițele, gardurile, casa din spatele meu.

Evenimentul „Meet & Greet - Din zestrea satului dobrogean

Prin tot ceea ce se întâmplă acolo în ogradă, prin meșteșugurile pe care o să le vedeți aici, practicate de doamnele noastre dragi – torsul, croșetatul, cusutul. Cusutul lânii – o să vorbească Bianca despre cusutul lânii, ce se întâmplă și ce înseamnă acest meșteșug –, chiar și prin gastronomie. Satul dobrogean are gustul său propriu.”, a declarat aceasta.

Evenimentul „Meet & Greet - Din zestrea satului dobrogean

„Și lipoveanul și aromânul, evident și românul și bulgarul, și nu știu, și foarte mulți... 18 culturi, 18 etnii – deși nu putem să afirmăm chiar lucrul acesta, vorbim, 13 sunt siguri. Și au spus o poveste și au făcut schimb între ei, știu eu, de povești, de produse, de întâmplări. Asta înseamnă Dobrogea, asta înseamnă satul dobrogean. Asta am vrut să vedeți și dumneavoastră aici și să nu uitați că avem obligația să ducem această moștenire mai departe, fiecare în stilul nostru și după puterea noastră. Să păstrăm totuși viu satul dobrogean, identitatea satului, din ceea ce știe fiecare să spună.

Eu nu știu nici să împletesc lână, nici să torc, nu mai spun de cusut, dar aș vrea să vedeți ce iese. Uneori mai încerc să fac ceva, acum nu știu dacă trebuie să mă laud că mi iese sau nu mi iese. În sfârșit, dar am văzut și eu la țară, la bunicii mei, toate aceste lucruri despre care vorbim astăzi. Și tocmai în memoria bunicilor mei am ales ca aici, la Centrul Cultural, să aducem această lume veche cu o lume nouă.

Evenimentul „Meet & Greet - Din zestrea satului dobrogean

Și nu întâmplător, în dreapta mea se află această basma pe care am luat-o, am primit-o de la Loredana și care mi-a adus aminte de bunica mea. Era o păstrătoare a valorilor satului și o colecționare de basmale. Așa că, undeva de acolo de sus, sunt sigură că vede tot ceea ce se întâmplă. Eu sper că este și mândră și, în memoria ei, am zis să amintesc puțin despre basma. Pentru că și basmaua are rolul ei la sat, pentru femeia de la sat.”, a mai declarat Laura Abibula Stroe.

Ștefania-Laura Abibula-Stroe, Directorul General al Centrului Cultural Județean Constanța „Teodor T. Burada”.

„Bianca Folescu o să încheie această întâlnire și o să vorbească despre fiecare doamnă și despre fiecare meșteșug practicat aici, Daniela Dimancea, Carmen Moraru... și doamna Mirela Mocilă. Și cred că o știți pe doamna...face cele mai bune bucate și gătește, și dacă nu ajungeți, dar doar deschideți pagina de Facebook, sunt convinsă că o să muriți de poftă, pentru că doamna în fiecare weekend gătește ceva bun.

A venit și cu ceva la masă. Să nu vorbesc eu degeaba. Așa, este o pâine cu... care nu mai face și semnifică câmpul dobrogean cu floarea-soarelui. Ați văzut că nu a venit așa întâmplător până aici la noi. Ce semnificație are această pâine? Pâinea câmpului, floarea-soarelui, soare, natură, om, mâinile muncite. O să gustați fiecare din această pâine, dar să treceți și acolo la Mirela în ogradă. Vă recomand și cu siguranță o să vă placă foarte mult ce se întâmplă.

Și o să îl invit acum lângă mine pe domnul Croitoru pentru că și eu sunt nerăbdătoare să aflu din nou ceva  interesant despre locul nostru.”, a menționat Laura Abibula Stroe.

Gabriel Croitoru, Laura Abibula Stroe

„Un dobrogean care este atât de divers, este atât de divers pentru că are la bază o diversitate etnică deosebită a Dobrogei și a Constanței. Dincolo de asta, aceasta ne oferă o bogăție de culori, de cultură, de muzică, de tot ce înseamnă zonă artistică. Și dacă stau să mă gândesc bine că acest sat dobrogean sau printre cei care au studiat acest sat dobrogean îl avem și pe un dobrogean ca Hristea Țapu, de exemplu – dacă stau să mă gândesc la el, care a studiat și și-a adus aportul la satul românesc în general –, nu facem decât să ne mândrim cu toții.

Revenind, Consiliul Județean Constanța își menține sprijinul, așa cum am mai spus-o pe nu știu câte ori înainte, își menține sprijinul pentru actul cultural în general și pentru actul cultural care duce către identitatea noastră în mod special.

Manifestările din anul acesta dedicate Zilelor Dobrogei, care includ inclusiv acest eveniment, fac parte din efortul Consiliului Județean de sprijinire a actului cultural. Doamna director vă spunea mai devreme câteva cuvinte referitoare la Ansamblul «Brâulețul». Nu vă ascund de fapt, și nici n-am avut intenția de asemenea natură, să vă spunem că există în derulare un program de cercetare pe acest subiect și ne bucurăm că am ajuns – vorbeați de lucruri inedite sau cumva inedite – că am ajuns în sfârșit să fixăm anul înființării Ansamblului «Brâulețul», unul dintre brandurile cele mai importante ale României, dacă vreți, ale Dobrogei în mod special și în mod clar. Iar anul acesta de înființare a ansamblului l-am identificat ca fiind 1948. Deci, iată, peste un an și puțin ansamblul împlinește 80 de ani de activitate, ceea ce înseamnă bogăție – bogăție pentru Dobrogea, bogăție pentru Constanța.

Iar activitatea în sine a ansamblului este atât de bogată și diversificată, încât cel mai probabil va face obiectul unui album sau unei lucrări dedicate special grupului.”, a declarat Gabriel Croitoru.

Gabriel Croitoru, Laura Abibula Stroe

„Trebuie să recunosc că, deși suntem oameni sufletiști și facem lucruri minunate, dacă nu am avea o asemenea susținere și o asemenea vizibilitate pe care centrul cultural Teodor Burada, Consiliul Județean Constanța... Este o remarcă pe care o fac în urma câtorva ani de colaborare și vă spun că nu cred că aș fi reușit să continui fără un sprijin și un suport moral extraordinar de puternic. Îți mulțumesc încă o dată, Laura, ca reprezentant al tuturor aici", a declarat Bianca Folescu.

Bianca Folescu, Laura Abibula Stroe

,,Îmi povesteai puțin mai devreme despre gospodăria tradițională, muzeul viu, suvenir din Dobrogea. Într-adevăr, cu emoție am acceptat denumirea de muzeu viu, considerând că este prea puțin, că nu se ridică la acea înălțime a unui muzeu, dar într-adevăr să știți că am reușit să... sau îl numim chiar și tot muzeu viu. Și mai mult decât atât este o gospodărie, se spune, experiențială, pentru că nouă ne place cuvântul «experiență», experiențe tradiționale și dobrogene mai ales, fiindcă, vedeți, depășește cumva termenul de gospodărie.

Acolo se întâmplă foarte multe, că pe lângă acele muzee multietnice, în care prezentăm obiecte de decor și nu numai, multietnice, încercăm să dezvoltăm meșteșugurile. Iată că satul Vișina vine astăzi cu două reprezentante aici, una sunt eu, cealaltă este tanti Paraschiva. Există în satul Vișina la ora actuală trei muzee de la sat – care anul acesta chiar au intrat în rețeaua muzeelor de la sat, toate trei –, ducem meșteșugul mai departe și iată... o avem pe tanti Paraschiva care țese, toarce și, mai mult decât atât, are bunăvoința să ne și învețe cum se face.”, a completat Bianca Folescu.

Video 1:

Video 2:

Video 3:

Video 4:

Video 5:

.