Tulburarea obsesiv-compulsivă este favorizată de lipsa soarelui

Tulburarea obsesiv-compulsivă este caracterizată de gândurile obsesive și comportamentele compulsive. Simptomele acestei tulburări psihice pot afecta serios calitatea vieții individului, scrie doc.ro.

Un studiu făcut recent în domeniu scoate la iveală o legătură neașteptată dintre lipsa soarelui și tulburarea obsesiv-compulsivă.

Cercetătorii de la Universitatea Binghamton din New York, SUA, au descoperit că locul în care trăiește o persoană poate influență modul în care se manifestă tulburarea obsesiv-compulsivă.

Concret, acest studiu arată că persoanele care trăiesc în zone cu mai mult soare au de-a face cu simptome mai reduse ale tulburării obsesiv-compulsive, comparativ cu persoanele care locuiesc în zone cu mai puțîn soare.

Explicația pentru această asociere are legătură cu ritmul circadian al organismului. Persoanele din zonele cu mai puțîn soare au adesea dereglări ale ritmului circadian. Iar dereglările ritmului circadian accentuează simptomele acestei tulburări psihice.

Mai mult decât atât, pacienții care suferă de tulburare obsesiv-compulsivă acuză adesea tulburări de somn – mai exact, acestea întâmpina dificultăți la adormire. În consecință, adesea pacienții cu tulburare obsesiv-compulsivă se trezesc a două zi mai târziu, pentru a compensa orele pierdute cu încercarea nereușită de a adormi. Astfel, ritmul circadian este din nou dereglat, iar simptomele tulburării obsesiv-compulsive sunt mai severe.

Persoanele care locuiesc în zone amplasate la o altitudine mare au de-a face adesea cu o accentuare a simptomelor acestei tulburări psihice, întrucât în aceste zone soarele apare mai rar pe cer, comparativ cu zonele amplasate la o altitudine mai mică.

Un alt studiu făcut tot de cercetătorii de la Universitatea Binghamton a arătat că persoanele care reușesc să se culce devreme seară au șanse mai mari de a își controla gândurile obsesive și comportamentul compulsiv în ziua următoare.

Jessica Schubert, care a făcut parte din echipa de cercetători, susține că aceste studii au arătat că tiparele de somn neobișnuite pot afecta funcțiile cognitive. Specialiștii au constatat, astfel, că somnul poate influență capacitatea pacienților de a-și controla gândurile și impulsurile.

Pacienții care suferă de tulburare obsesiv-compulsivă și nu dorm când și cum trebuie sunt afectați de o reducere a abilității de controlare a gândurilor și a comportamentelor.

Oamenii de știință care au făcut aceste studii au de gând să continue cercetările, dorind să dovedească faptul că lumina de dimineață poate fi folosită pentru a ameliora tulburarea obsesiv-compulsivă.

Tulburarea această este tratată cu ajutorul mai multor strategii combinate: suport psihologic (psiholog, psihiatru), medicație (anxiolitice, antidepresive), strategii pentru reducerea anxietății (meditație, yoga, exerciții de respirație) și suportul familiei/ prietenilor.

Mulți pacienți care suferă de tulburare obsesiv-compulsivă sunt tratați prin medicație, însă studiile făcute în domeniu au arătat că tratamentul medicamentos nu rezolva cauza care declanșează această tulburare psihică. Psihoterapia cognitiv-comportamentală și schimbarea stilului de viață ajută mai mult atunci când vine vorba despre tratarea cauzei.

Peste 90% dintre pacienții care se tratează numai prin medicație au de-a face cu o revenire a simptomelor tulburării obsesiv-compulsive după ce opresc tratamentul. Pe de altă parte, pacienții care folosesc terapie cognitiv-comportamentală, în asociere cu modificări la capitolul stil de viață, reușesc să își țînă mai bine sub control această tulburare de natură anxioasă, chiar și pe termen lung.

Somnul odihnitor, dietă sănătoasă și sportul sunt de mare ajutor pacienților care suferă de tulburări psihice. Lipsa somnului accentuează anxietatea anticipatorie, accentuând astfel și simptomele tulburării obsesiv-compulsive. Oboseală mărește, totodată, și secreția de cortizol și adrenalină – hormoni specifici stresului, care afectează în mod negativ chimia creierului.

Dietă sănătoasă este și ea importantă, pentru că majoritatea alimentelor nesănătoase contribuie la apariția inflamației în organism, care, la rândul ei, alterează structurile cerebrale. Exercițiile fizice practicate în mod constant ajută creierul să facă față mai bine stresului.