Un fost director al Portului Constanța trebuie să plătească prejudiciul după ce a făcut angajări nelegale. Cum încearcă să scape de răspundere!

Un raport al Corpului de Control din cadrul Ministerului Transporturilor (MT) din anul 2016 a scos la iveală mai multe nereguli din Portul Constanţa, raport ce îl scotea în evidență pe Valeriu Ionescu, şeful de atunci al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM). Modul necorespunzător în care CN APMC a încheiat şi derulat contracte de achiziţie publică, de concesiune şi de închiriere, de modul în care a fost urmărite şi recuperate creanţele, de activitatea de control financiar sau de procesul de angajare şi promovare a angajaţilor, au fostcâteva dintre deficienţele constatate. Au fost identificate și deficiențe în ceea ce privește modul în care se desfășoară activitatea de recrutare și promovare a personalului, fapt ce a condus la blocarea anumitor posturi, aspect constatat, de altfel, și de auditorii Curții de Conturi. După ce i-au fost imputate anumite prejudicii, fostul manager încearcă să scape de această problemă prin toate căile posibile. Obligat de instanță să răspundă în cazul unor angajări ilegale, Ionescu a formulat apel.

În perioada 01.08.-23.09.2016, o echipă de auditori publici externi din cadrul Curții de Conturi a efectuat un control la nivelul acesteia pentru perioada 2014-2016, iar printre constatările formulate de către echipa de auditori în raportul de control a fost reținută o abatere constând în efectuarea de cheltuieli de personal nelegale, pentru cumul de funcții incompatibile, plătite Mădălinei Crețu. Curtea a reținut că situația de incompatibilitate este determinată de faptul ca Departamentul Administrativ avea în subordine Serviciul de Resurse Umane. Crețu a exercitat cumul de funcții în baza unui singur contract individual de muncă. Din luna mai 2015, aceasta și-a desfășurat activitatea prin cumul de funcții incompatibile, fiind încheiate două contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată, fără a se face diferența între funcția de bază și cea secundară, în condițiile în care ambele aveau câte 5 ore/zi, respectiv contractul individual de muncă încheiat în aprilie 2015 pentru funcția de șef resurse umane, funcție prevăzută a fi exercitată în perioada 13,00-18,00 din zi, și actul adițional pentru funcția de șef departament administrativ, pe durata nedeterminată, în perioada 8,00-13,00 din zi. Cauzele și împrejurările care au condus la apariția deficiențelor au fost reprezentate de deciziile directorului general de atunci, Valeriu Nicolae Ionescu, spune raportul, iar consecințele economice financiare ale abaterii de la legalitate constau în creșterea nejustificată a cheltuielilor cu personalul și, concomitent, diminuarea rezultatului patrimonial, a profitului brut și impozitului pe profit. Auditorii au stabilit reanalizarea cazurilor de incompatibilitate și luarea măsurilor pentru eliminarea acestora, dar și stabilirea mărimii și întinderii prejudiciului reprezentând plăți nelegale pentru cumul de funcții incompatibile. Prin cererea adresată către Tribunalul Constanța la data de 28 iunie 2018, CNAPM a investit instanța de fond în contradictoriu cu Mădălina Crețu, dar și asiguratorul Generali, cu soluționarea acțiunii având ca obiect obligarea celor din urmă la plata unui prejudiciu reprezentând plată nelegală efectuată de CN APM SA către Mădălina Crețu. Compania spune că prejudiciul a fost cauzat de conduita culpabilă a directorului general din perioada mai 2015-iunie 2016, respectiv Valeriu Nicolae Ionescu.

Cum încearcă Valeriu Nicolae Ionescu să scape de răspundere, în cazul în care instanța constată că este vinovat de producerea prejudiciului

CNAPM spune că fapta culpabilă săvârșită de către Valeriu Nicolae Ionescu constă în aceea că a semnat contractul individual de muncă în calitate de angajator, pentru numirea în funcția de șef serviciu resurse umane a Mădălinei Crețu și, totodată, a semnat actul adițional pentru numirea în funcția de șef departament administrativ, producând în acest fel, în patrimoniul reclamantei prejudiciul reprezentând cheltuieli nelegale de personal pentru cumul de funcții incompatibile. De precizat faptul că, în calitate de părât, în instanță a fost chemat și asiguratorul Generali Romania Asigurare-Reasigurare SA. Asta pentru că, prin polița de asigurare încheiată între reclamanta CN APMSA și asigurator, Valeriu Nicolae Ionescu a dobândit calitatea de asigurat. Prin polița de asigurat, Generali se obliga să acorde despăgubiri, inclusiv cheltuieli de judecată, pentru daune cauzate prin fapte culpabile ale asiguraților, daune care rezultă din orice solicitare de despăgubire formulată împotriva oricărui asigurat și notificată asiguratorului, astfel cum rezultă din „specificația privind achiziția serviciilor de răspundere profesională a administratorilor și directorilor din cadrul CN APM SA”.

În replică, fostul director și-a exprimat opinia în fața magistraților cu privire la acțiunea civilă, precizând că este ambiguă întrucât se solicită obligarea sa, în solidar cu asiguratorul, la plata prejudiciului produs prin semnarea celor două contracte de muncă, fără a se preciza concret suma pretinsă și fără ca acesta să fi fost notificat cu privire la restituirea vreunei sume de bani.

Pe de altă parte, Ionescu a mai spus magistraților că, în ipoteza în care s-a reține că este vinovat de producerea prejudiciului, atunci acest prejudiciu să fie suportat de către asigurator, în temeiul poliței de asigurare.

Tribunalul a respins acțiunea în mai 2019, Ionescu şi angajata fiind obligaţi doar la plata cheltuielilor de judecată. CNAPM a efectuat recurs, acesta fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța pe 25 septembrie.

Mirela PASCAL