Urmati acest regim alimentar pentru a reduce riscurile de a dezvolta guta

Guta, boală a articulațiilor care produce inflamații și dureri acute, este cauzată de excesul de acid uric din sânge. Reprezintă cea mai des întâlnită formă de artrită inflamatorie, iar incidența sa a crescut în ultimele decenii, după cum au observat cercetătorii de la Harvard. Știai, însă, că alimentația este importantă pentru a scădea riscul de gută?

Sursă foto: Shutterstock

Guta este cel mai frecvent tip de artrită inflamatorie, care provoacă atacuri bruște și intense de dureri articulare, adesea la degetul mare și de multe ori pe timpul nopții. De asemenea, poate ataca articulațiile altor degete de la picioare sau glezna ori genunchiul.

Bărbații au un risc de trei ori mai mare decât femeile de a dezvolta guta. Boala tinde să afecteze bărbații după vârsta de 40 de ani și femeile după menopauză, când încep să dispară efectele protectoare ale estrogenului. Simptomele gutei pot fi confundate cu un alt tip de artrită numită depunere de pirofosfat de calciu (CPPD), numită anterior pseudogută. Cu toate acestea, cristalele care irită articulația în CPPD sunt cristale de fosfat de calciu, nu cristalele de acid uric care provoacă guta.

Guta, asociată cu un consum mare de carne roșie

Guta se dezvoltă la unele persoane care au niveluri ridicate de acid uric din descompunerea purinelor, care se găsesc în celulele umane și în multe alimente, inclusiv carne roșie, organe de animale și unele fructe de mare, precum și în bere. Când acidul uric se acumulează, fie în mod natural, fie prin consumul excesiv al acelor alimente, poate forma cristale care provoacă dureri și umflături severe.
Alimentația, importantă în prevenirea, dar și gestionarea gutei

Planul de tratament pentru gută implică și schimbări în stilul de viață, printre care și o ajustare a tiparelor alimentare. Astfel, unele stiluri alimentare, cum ar fi dieta DASH sau dieta mediteraneeană pot ajuta la ținerea sub control a simptomelor atât de neplăcute ale bolii, dar pot să și prevină această afecțiune.

Ce este dieta DASH?

Dieta DASH este o formă moderată a unei alimentații bogate în diverse vegetale și este descrisă ca fiind similară cu dieta lacto-vegetariană. Dieta DASH pune accentul pe fructe, legume, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi, consum redus de carne roșie și grasă (reducere a grăsimilor săturate și totale și a colesterolului), dar consum moderat de pește, pui și carne slabă.

Obiectivele dietei au fost concepute pentru a crea un model alimentar care ar avea beneficiile de scădere a tensiunii arteriale ale unei diete vegetariene, dar care să conțină suficiente produse de origine animală pentru a o face acceptabilă și acceptabilă pentru publicul general non-vegetarian.
Dieta DASH și riscul de gută

Unii cercetători au examinat prospectiv relația dintre dieta DASH bogată în vegetale și dietele de tip occidental asociate riscului de gută la 44.444 de bărbați fără antecedente de gută la momentul inițial.

S-a constatat că dieta DASH este asociată cu un risc mai scăzut de gută decât dieta de tip occidental, care s-a dovedit a fi asociată cu un risc ridicat de gută. Eficiența dietei DASH a fost confirmată în continuare în mai multe studii intervenționale, inclusiv cele care includeau participanți cu hiperuricemie și persoane cu hipertensiune arterială.

Dieta DASH, bogată în fructe și legume, și cu un conținut redus de sare, zahăr și carne roșie, poate reduce nivelul de acid uric din sânge. American Heart Association (Asociația Americană a Inimii) susține de mult timp dieta DASH ca modalitate de prevenire a bolilor cardiace.

În schimb, așa-numita dietă occidentală este asociată cu un risc ridicat de gută, spun oamenii de știință. Regimul alimentar occidental corespunde regimului bogat în grăsimi, sare și zahăr, carne roșie și carne procesată, cartofi prăjiți, cereale rafinate al celor mai mulți americani, dar și al multor europeni.

Dieta DASH are un aport redus de purine, care se descompun în acid uric, motiv pentru care ar putea să fie benefică persoanelor care suferă de gută. Acest stil alimentar presupune, cum spuneam, evitarea consumului excesiv de carne roșie și organe, care au un nivel ridicat de purine. Pacienții cu gută ar trebui să aibă un aport suficient de apă și de alimente bogate în vitamina C pentru a elimina acidul uric, iar fructele și legumele vin în sprijinul acestor recomandări.

Pentru realizarea studiului, cercetătorii de la Harvard au analizat datele a peste 44.000 de bărbați, cu vârste între 40 și 75 de ani, fără istoric medical de gută. Aceștia au furnizat informații despre obiceiurile lor alimentare la fiecare patru ani, între 1986 și 2012.

Ce se mănâncă și ce nu în dieta DASH?

Peste 1700 de bărbați au dezvoltat gută pe durata studiului. Rezultatele au arătat că în cei 26 de ani de monitorizare, cei care au urmat dieta DASH, bogată în fructe, legume, leguminoase, nuci, produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi și cereale integrale, și cu conținut scăzut de sare, băuturi zaharoase și carne roșie și procesată, au fost mai puțin predispuși să dezvolte gută, decât cei care au urmat un regim alimentar tipic occidental.

Studiul nu a fost conceput pentru a stabili o relație de tip cauză-efect. Cu toate acestea, rezultatele sugerează că dieta DASH ar putea reprezenta „o abordare nutrițională interesantă pentru prevenirea riscului de gută”, au concluzionat cercetătorii.

Dieta DASH ar putea fi utilă și în combaterea hipertensiunii

Echipa de cercetare a precizat că majoritatea persoanelor care înregistrează un nivel ridicat de acid uric au și hipertensiune, un alt motiv pentru care ar trebui să urmeze dieta DASH, care poate fi utilă și în acest aspect.

Acest regim ar putea să fie o opțiune bună pentru pacienții care suferă de gută și care nu au atins un nivel al acidului uric care să impună administrarea de medicamente sau pentru cei care preferă să evite medicamentele. Având în vedere că majoritatea pacienților cu gută suferă și de hipertensiune, dieta DASH ar putea fi o soluție excelentă, eficientă în cazul ambelor afecțiuni. Totuși, este nevoie de mai multe studii pentru a urmări eficiența dietei în reducerea episoadelor foarte dureroase de gută, au declarat cercetătorii.

Exemple de meniu în dieta DASH

Mic dejun

La alegere, una dintre aceste combinații sau altele asemănătoare:

    Un ceai sau o cafea
    Două felii de pâine integrală sau o felie mai mare + 2 linguri de unt de arahide fără zahăr + o portocală

Sau

    Un ceai sau o cafea
    Sendviș din două felii de pâine integrală, un ou fiert, o jumătate de avocado pisat cu zeamă de lămâie și un praf de sare, felii de crudități la alegere

Sau

Un bol cu cereale integrale înmuiate în lapte de soia sau lapte de vacă cu conținut redus de grăsime, scorțișoară sau alte condimente la alegere, fructe de pădure

Prânz

    O supă de legume
    Salată de spanac cu felii de roșii, ridichi, ou fiert, brânză slabă cu o lipie integrală

Sau

    O ciorbă acră de pui (fără piele)
    Tocăniță de roșii, ardei, ciuperci cu două linguri de mămăligă

Sau

Paste integrale cu sos de legume (roșii, dovlecei, ciuperci etc.) și salată verde cu un praf de sare și zeamă de lămâie

Cină

Orez integral cu pui și legume la cuptor (ardei, ciuperci, zucchini) + ca desert, o felie mare de ananas

Sau

Pește cu broccoli la abur, cu dressing de iaurt și sos de usturoi + o felie de pâine integrală + ca desert, un fruct proaspăt

Sau

Frigărui cu brânză halloumi, zucchini, roșii cherry, vinete + o felie de pâine integrală + ca desert, un fruct proaspăt

Pe post de gustare între mese, se pot consuma, la alegere:

    un iaurt în care se adaugă o jumătate de fruct;
    doi-trei biscuiți integrali cu unt de arahide;
    două linguri de semințe de floarea-soarelui sau dovleac ori nuci, migdale, alune.

Ce se poate face pentru prevenirea gutei?

Cum spuneam, consumul anumitor alimente poate duce la apariția gutei, așa că, pentru a scădea riscul de boală, e indicat ca aceste alimente să fie consumate cu moderație de-a lungul vieții. Acest lucru nu înseamnă că dacă îți plac carnea roșie, mezelurile și berea nu trebuie să le mai consumi niciodată, ci să le consumi mai rar, la ocazii.

De exemplu, nu ar trebui consumate mai mult de 300 g de carne roșie pe săptămână - cu cât mai puțină, cu atât mai bine - și nu mai mult de 330 ml de bere pe zi (femeile), respectiv 660 ml (bărbații). Mezelurile nu ar trebui consumate nicidecum zilnic, nici măcar săptămânal, ci doar o dată pe lună, de poftă. Chiar și așa, e bine să cauți pe piață mezeluri cât mai naturale, care să nu conțină mulți aditivi alimentari nocivi. Dacă te-ai obișnuit să-ți faci sendvișuri cu mezeluri, înlocuiește-le treptat cu ingrediente care să nu crească riscul de gută, cum ar fi felii de carne de pui pregătit la cuptor sau înlocuitori de carne vegetali (atenție la etichetă, deoarece și aceștia pot conține aditivi).

De asemenea, e important pentru o stare bună de sănătate să bei multe lichide sănătoase, cum sunt apa, ceaiurile de plante sau supele. Sunt persoane care, din cauza anumitor afecțiuni sau a unor intervenții la care urmează să fie supuse trebuie să reducă aportul de lichide, dar acele cazuri sunt speciale și trebuie urmat sfatul medicului, scrie doc.ro.