USR a atacat Legea ANI la CCR, după ce a fost adoptată de Parlament cu amendamentul „Fritz“
USR a atacat Legea ANI la CCR, după ce a fost adoptată de Parlament cu amendamentul „Fritz“
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestUSR a atacat la Curtea Constituțională a României (CCR) Legea ANI, la o zi după ce aceasta a fost adoptată de Parlament cu amendamentul „Fritz”, depus de PSD, și amendamentul AUR privind averile partenerelor demnitarilor. Deputații și senatorii USR nu au votat legea, susținând că, din cauza acestor două prevederi, aceasta este neconstituțională. Sesizarea la CCR a fost semnată și de PNL. Curtea va analiza sesizarea în ședința de săptămâna viitoare.
Sesizarea USR și PNL la Legea ANI a fost înregistrată la CCR joi și a primit termen pentru dezbatere: 12 august.
În cazul unei pronunțări rapide la CCR, există în continuare șanse ca România să nu piardă banii din PNRR care depind de acest jalon, respectiv 770 de milioane de euro. Dacă este declarată constituțională, atunci legea poate merge la promulgare, iar dacă verdictul este unul de neconstituționalitate, mai este timp până la data de 31 august să fie remediate problemele.
După o primă tentativă eșuată de a trece legea din Parlament, procesul a fost reluat săptămâna aceasta, după ce USR și PNL au redepus proiectul fără cele două amendamente controversate.
De data aceasta însă, după ce a fost adoptată luni de Camera Deputaților, legea a trecut miercuri și de Senat, cu amendamentele controversate.
USR: PSD l-a luat la țintă pe Dominic Fritz și AUR l-a vizat pe Nicușor Dan
Într-un comunicat de presă, USR a explicat că a atacat Legea ANI la CCR, alături de opt senatori de la PNL, pentru a verifica constituționalitatea a două amendamente: unul de la PSD și unul de la AUR.
„Demersul are drept scop obținerea garanției că noua lege ANI corespunde rigorilor constituționale și că, astfel, Comisia Europeană va considera îndeplinit corect jalonul din PNRR aferent”, a precizat partidul într-un comunicat de presă.
Cei de la USR susțin că amendamentele îi vizează specific pe Dominic Fritz și Nicușor Dan.
„PSD și AUR au încercat să folosească umbrela jaloanelor din PNRR pentru a-și ataca adversarii politici prin amendamente vădit neconstituționale. PSD l-a luat la țintă pe Dominic Fritz și, implicit, pe timișorenii care l-au reales primar, iar AUR l-a vizat pe președintele țării prin partenera sa de viață. Legile nu se dau pentru o persoană, ci pentru o țară. Nu se fac nici pentru a salva pe cineva, nici pentru a executa pe cineva. Dacă vrem să accesăm toți banii din PNRR, avem nevoie de o lege care să respecte Constituția României, deciziile CJUE și principiile statului de drept. Sperăm ca aceste derapaje să fie corectate rapid, astfel încât România să nu piardă bani europeni din cauza unor răfuieli politice”, declară Diana Stoica, lidera deputaților USR.
„Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR împotriva lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă excepția de neconstituționalitate va fi admisă în următoarele săptămâni de CCR, avem șansa să salvăm Legea ANI și jalonul PNRR. Nici nu mai știi când e PSD mai rău: când era pe cai mari, cu procente aproape majoritare, sau acum, când se apropie fundul sacului cu voturi și se agață disperat de putere”, afirmă Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR.
USR consideră că sunt neconstituționale amendamentul PSD care prevede ca demnitarii care au decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese trebuie să își piardă funcția sau mandatul.
„Reamintim că, potrivit art. 15 alin. (2) din Constituție, o lege poate dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.
Totodată, în forma impusă de PSD și AUR, noua lege ANI ar pune semnul egalității între interdicția de a dobândi pentru viitor o funcție și pierderea unei funcții actuale. Or, între cele două există o diferență juridică esențială.
Nu în ultimul rând, alineatele respective instituie pentru aceeași faptă o dublă sancțiune (chiar triplă, într-o interpretare restrictivă). Pe de o parte, noua lege ANI spune că încheierea unui act juridic ori participarea la luarea unei decizii cu încălcarea regimului conflictelor de interese sau al incompatibilităților constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile funcției sau demnității respective.
Pe de altă parte, pentru aceeași faptă, alineatul următor stabilește decăderea din dreptul de a ocupa o funcție sau demnitate publică pentru o perioadă de până la 3 ani, iar un alt articol transformă această decădere într-o cauză automată de încetare a funcției sau mandatului în curs”, a precizat USR.
Partidul consideră și amendamentul AUR privind averile partenerelor demnitarilor drept neconstituțional
„USR consideră că încalcă drepturi fundamentale prevăzute în Constituție și alineatul prin care este obligată să depună declarații de avere și de interese „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu un demnitar (cu președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu premierul, cu miniștrii etc.). Or, persoanele vizate nu dețin ele însele o demnitate/funcție publică.
Chiar dacă, într-o anumită măsură, interesele patrimoniale ale acestor persoane pot deveni relevante pentru a stabili conduita titularului funcției și a conflictului de interese, echivalarea și asimilarea celor două categorii de persoane depășește cerința de proporționalitate și scopul legii.
În plus, legea nu definește sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” și nu stabilește niciun criteriu obiectiv pentru identificarea sa.
Totodată, legea nu specifică clar ce se întâmplă în situația în care relația începe după numirea ori alegerea demnitarului și nici ce ar trebui să facă persoana după încetarea relației - obligația încetează imediat, este necesară o declarație finală ori publicitatea datelor continuă indiferent de dispariția legăturii care a justificat-o?”, a precizat partidul, scrie antena3.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
14.1° Constanța 













