Verdict așteptat în procesul Înalta Curte-Guvern pentru restanțele salariale de 1 miliard de euro ale magistraților
Verdict așteptat în procesul Înalta Curte-Guvern pentru restanțele salariale de 1 miliard de euro ale magistraților
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să pronunţe joi soluţia definitivă în procesul pe care l-a câştigat în primă instanţă cu Guvernul şi Ministerul Finanţelor pentru neplata restanțelor salariale ale magistraților. Instanţa supremă a amânat deja de cinci ori pronunţarea unei soluţii în acest caz.
Procesul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis pe 5 mai acţiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul şi Ministerul Finanţelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.
Miza acestui proces este de aproximativ 5 miliarde de lei.
Tot atunci, CAB a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
În cererea de chemare în judecată, semnată de preşedinta instanţei, Lia Savonea, Înalta Curte susţine că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanţa supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.
Cum s-a apărat Guvernul
Recursul pe care Guvernul și Ministerul Finanțelor l-au formulat împotriva deciziei Curții de Apel București din 5 mai este judecat la instanța supremă la începutul lunii iulie de completul format din magistrații Maria Violeta Chiriac, Mădălina-Elena Vladu-Crevon și Emilian-Constantin Meiu, din cadrul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal.
La proces, reprezentul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale pentru a clarifica dacă o instanță poate impune Guvernului alocări bugetare suplimentare și dacă este constituțional ca instanțele să stabilească drepturi peste alocările bugetare stabilite prin lege.
În plus, Guvernul a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, solicitând ca, până la o decizie a CJUE, procesul să fie suspendat.
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat că a decis sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu plata restanţelor salariale din zona de Justiţie.
Bolojan a subliniat că instanța nu are competența și nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici, acuzând că este perturbat echilibrul bugetar, un „act care reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
21.9° Constanța 

.jpg_t.jpg)













