Vergil Chițac: Arhitectul șef și-a dat demisia după o discuție mai contondentă pe tema PUZ-urilor aflate în lucru și care nu se mai termină. Video

Primarul Constanței, Vergil Chițac, a declarat în cadrul unui interviu pentru Replica de Constanța că Regulamentul parcărilor supus dezbaterii publice este o îmbunătățire a celui care a funcționat până acum. Referitor la scandalul care s-a iscat la dezbaterile de ieri, Chițac a spus că responsabil de regulament este viceprimarul Adriana Arghirescu, care a fost prezentă la dezbatere, și că cei care solicitau prezența sa nu căutau decât scandal. În ceea ce privește impozitele pentru 2027, primarul a afirmat că vor fi indexate doar cu rata inflației. Despre emisiunea de bonduri primarul spune că s-a intrat în linie dreaptă și că banii vor fi folosiți pentru plata a două împrumuturi bancare care ar fi pus presiune mare pe bugetul local. Vergil Chițac nu a dorit să comenteze prea mult despre demisia arhitectului șef, dar a spus că își dorește mai multă disciplină.

Robert Nenciu, Vergil Chițac

Cei care au căutat spectacol la dezbaterea publică nu sunt interesați de rezolvarea problemelor

Potrivit primarului Constanței, Vergil Chițac, prezența sa la dezbaterea publică privind regulamentul parcărilor nu era necesară pentru că de această problemă se ocupă viceprimarul Adriana Arghirescu. El a mai spus că cei care au făcut scandal își doreau prezența sa la acea dezbatere doar pentru a-l provoca și a face spectacol.

„Pentru ca lumea să înțeleagă, eu sunt inițiatorul tuturor proiectelor de hotărâre de Consiliu Local, pentru că așa spune legea. Dar unele proiecte vin de la structurile subordonate direcției de servicii, pe care le-am dat în coordonare viceprimarilor. De exemplu, în cazul acesta, parcările fac parte dintr-o direcție extrem de importantă din primărie: Direcția Servicii Publice. Iar această direcție este în coordonarea doamnei viceprimar Adriana Arghirescu.

Doamna viceprimar a fost prezentă. Doamna viceprimar este cea care a stabilit — fără să mă consulte, și nici nu trebuia să mă consulte pe mine — data și ora. Lumea a fost prezentă, iar ea a explicat foarte bine de ce nu sunt eu acolo. Faptul că unii au plecat... mă rog, s-au deconspirat. Ei vor scandal, vor spectacol, deci nu erau interesați de problematica de acolo.

Dacă ești interesat și vii cu argumente și cu propuneri concrete spre binele serviciului de parcări din orașul Constanța, de ce n-ai rămâne? Pentru că, dacă le explici și le argumentezi, noi nu suntem iraționali să nu le preluăm. Prin urmare, pe ei nu i-a interesat regulamentul în sine, ci au fost interesați de show: așa doamna Doicescu, așa domnul celălalt, avocatul acesta fără niciun proces, și așa mai departe.

Este, dacă vreți, o consecință a faptului că vechiul regulament a fost utilizat și a lecțiilor învățate. În fond, asta e viața: pornești de la o situație, vrei să reglementezi ceva, încerci să reglementezi cât poți de bine, aplici regulamentul și vezi în viața reală ce se întâmplă și ce nu a funcționat. Iar lecțiile astea învățate am căutat să le preluăm și să le introducem în versiunea asta, care este una îmbunătățită.

Măririle de tarife erau necesare în contextul în care a trecut timpul, dar și pentru că vrem în continuare să decongestionăm, în special zona centrală. Am mai spus lucrul ăsta. Zona centrală trebuie utilizată de oameni pentru a veni, a-și rezolva problemele și a pleca înapoi. Nu să vină, să stea două-trei ore și să o blocheze. Așa este peste tot în lume.

Duceți-vă în orice oraș civilizat, evident din zona vestică a Europei, și o să vedeți cât vă costă să țineți câteva ore o mașină în centrul orașului. Iertați-mă, dar ajunge și la peste 100 de euro! Între 50 și 100 de euro este o oră — și în Germania, și în Olanda, și cam peste tot. Trebuie să facem puțină ordine aici, dar o luăm așa, programat și planificat.

Video 1:

Așteptăm să iasă din transparența decizională, după care îl ducem în Consiliul Local. Pentru că, până la urmă, ăsta este rolul. Eu am nemulțumirile mele vizavi de regulamentul ăsta — să nu credeți că eu sunt în totalitate de acord cu el. De exemplu, eu am vrut ca toare parcările să fie licitate. Să le repartizăm pe asociațiile de proprietari, asociațiile de proprietari să le liciteze, jumătate din bani să vină la noi, iar jumătate să fie păstrați la asociațiile de proprietari care să le întrețină.

Altceva: eu nu sunt de acord, de exemplu, cu situația din momentul de față în care dumneavoastră — repet, nu știu dacă e așa — aveți un loc de parcare și e pe viață. Nu! Asta înseamnă că, dacă vine cineva după dumneavoastră, ghinionul face că n-a fost contemporan cu momentul în care dumneavoastră l-ați luat, iar el nu mai poate să acceseze un loc de parcare.

În Timișoara, vă dau un exemplu — deci tot în Republica România — toate locurile de parcare sunt free. Toată lumea plătește parcare pentru Zona 1 sau Zona 2. Noi suntem altfel organizați pe zone. Și cine a venit, a ocupat locul de parcare. Și atât. Astăzi puteți să găsiți loc liber, mâine pot eu, dar dă-mi și mie o șansă să am un loc de parcare!

Mi se pare incorect ca cineva care a dobândit un loc de parcare pe baza vechimii — a faptului că a depus cerere, că noi așa facem analiza acum — să rămână cu el pe viață. Nu, nu este corect! Ce facem cu ceilalți? Celorlalți nu le dăm nicio șansă, atâta timp cât plecăm de la o realitate: avem 40 și ceva de mii de locuri de parcare și 150.000 de mașini! Păi ce facem cu restul? Da, nu e o variantă reală.

Deci sunt lucruri pe care eu nu le-am agreat atât de mult. Însă, repet, eu sunt unul singur, chiar dacă sunt primarul Constanței, și până la urma urmei Consiliul este cel care votează. Iar forma asta rafinată — atât cât a putut fi de rafinată — a ajuns așa discutându-se cu mai mulți“, a declarat Vergil Chițac.

Vergil Chițac

Problemele urbanistice ale orașului, rezolvate odată cu aprobarea PUZ-urilor care acoperă tot orașul

Vergil Chițac a abordat și problema PUZ-urilor despre care spune că are cunoștință și că își dorește ca ea să fie cât mai repede rezolvată. Referitor la PUZ-urile pe suprafețe mai mici, primarul a spus că sunt făcute la solicitarea unor persoane private și că ei sunt cei care solicită și valabilitatea acestor PUZ-uri.

„Eu, cu arhitectul-șef, care și-a dat demisia acum câteva zile, am avut o discuție legată de urbanism acum cinci ani, când am venit eu.

Și ne-am setat lucrurile în felul următor: prima dată am zis că trebuie să modificăm PUG-ul (Planul Urbanistic General), dar știți foarte bine că firma care câștigase înainte de a veni eu primar a avut niște probleme. Ne-a dat în judecată, am stat un an de zile în judecată, a pierdut, a promis că revine, după care a intrat în insolvență. Și atunci lucrurile s-au desfășurat în felul următor:

Și am zis așa: „Domnule, haideți să facem mai multe PUZ-uri (Planul Urbanistic Zonal) totuși este mai puternic decât PUG-ul, este efectiv executoriu. Haideți să împărțim orașul în zone ca să acoperim cea mai mare parte a orașului, să facem PUZ-uri pe suprafețe mai mari.”

Și atunci, într-adevăr, așa a făcut. Am înțeles că în momentul de față sunt 13 documentații (însemnând PUZ-uri): PUZ Zona Centrală, PUZ Zona Peninsulară, PUZ Tomis 3 și mai multe, PUZ Palazu Mare. Deci am împărțit orașul și am acoperit peste 90% din suprafața orașului.

Și i-a dat drumul la treabă. Am avut o discuție mai contondentă cu el acum vreo două luni de zile, în considerentul faptului că vreau să se termine odată măcar una-două din documentațiile astea, nu să fie permanent în lucru. Pentru că i-am spus atunci: „Trebuie să arătăm că avem o viziune asupra dezvoltării urbanistice a orașului.”

Video 2:

Unor PUZ-uri private li se dă o valabilitate limitată, de exemplu de trei ani de zile, în contextul în care ele acoperă o suprafață mai mică și sunt în interiorul unui PUZ pe care vrem noi acum să-l reglementăm.

Dacă este un PUZ privat, zicem așa: „Domnule, e valabil trei ani de zile. Noi reglementăm o suprafață mai mare, o felie de tort mai mare care conține și PUZ-ul tău. Noi suntem autoritatea, noi știm cel mai bine și avem perspectivă asupra întregului oraș. Dumneata ai o perspectivă limitată asupra zonei aceleia, așa că e valabil numai trei ani de zile. După care intră în vigoare PUZ-ul nostru.”

Ți-ai asumat de la bun început că în trei ani de zile îți rezolvi problema. Dacă nu ți-ai rezolvat-o, e treaba dumneavoastră. După ce iese din perioada de trei ani rămâne reglementarea inițială. Nereglementată nu e! Este reglementarea inițială.

Dar încă o dată vă spus: una dintre nemulțumirile care persistă — și luați cuvântul ăsta între ghilimele — nu este numai vina arhitectului-șef. Este și a celor care au câștigat licitația și care trebuie să facă documentația. Sigur, lucrurile nu sunt simple, sunt complexe. Dar, o dată și o dată, trebuie să le finalizăm! Nu putem să stăm cu ele așa, să le ducem nu știu cât timp.

Este adevărat că au și ei dreptate — vedeți, dreptatea lui Solomon, toată lumea are dreptate: este adevărat că PUZ-urile astea stau foarte mult timp la avizare. Domnule, stau la avizare la Ministerul Apărării nu știu cât, stau la avizare la Ministerul Mediului nu știu cât, stau la avizare la Ministerul Culturii... că nu mai vorbim, dacă vorbim de zona necropolei din Constanța, este ceva înfiorător! Deci, uneori, perioada avizelor însumate durează ani de zile, ceea ce nu e în regulă“, a spus Vergil Chițac.

Robert Nenciu, Vergil Chițac

Construcțiile făcute fără autorizație vor fi impozitate dublu

Primarul Constanței mai spune că noul Cod al Urbanismului vine și reglementează problemele construcțiilor ilegale prin faptul că permite Primăriei să le impoziteze dublu. În acest sens, la nivelul Pirmăriei Constanța a fost făcută o Comisie Specială care început deja identificarea construcțiilor ilegale.

„Într-un fel, modificările care sunt în noul Cod al Urbanismului, care reglementează o Comisie Unică de Avizare, sunt bune din perspectiva asta. Au preluat ceva din ce a mers prost până acum și s-a făcut foarte greu. Așa cum face și regulamentul parcărilor.

Nu mă pricep, dar vă spun așa: de când a intrat în vigoare Codul Urbanismului, am făcut echipe de lucru sub coordonarea doamnei viceprimar, care are în responsabilitate urbanismul, pentru că am emis dispoziția prin care am delegat conducerea Direcției de Urbanism.

Nu a întregii direcții — pentru că direcția include și zona de patrimoniu —, ci numai partea de urbanism, cu autorizațiile de construire și cu proiectele astea edilitare.

Și sunt echipe de lucru în care lucrează în comun cei de la Urbanism, Poliția Locală — că și Poliția Locală are treabă în toată povestea asta — Patrimoniul și SPIT-ul (Serviciul Public de Impozite și Taxe). Iar lucrul ăsta se întâmplă acum: sunt echipe care trebuie să-mi prezinte niște soluții.

În noul Cod al Urbanismului se spune că — și sunt interesat de chestiunea asta, o să vedeți de ce — acele construcții care nu au autorizație de construire se impozitează dublu. Deci noi acum, SPIT-ul împreună cu Poliția Locală, trebuie să identificăm tot ce nu are autorizație de construire și să-i impozităm dublu. Și e bine, pentru că sunt bănuți care intră în bugetul local.

Eu am vrut să fiu un tip echilibrat și îmi place să cred că, cât de cât, am fost. Adică să nu blochezi — pentru că e foarte ușor pentru un primar să blocheze proiectele acestea din zona construcțiilor — dar în același timp să ne înțelegem cu toții și să construim reglementat și legal.

Nu vă supărați, vă aduc aminte câte situații am avut eu cu oameni care își făceau construcții: aveau blocuri și, fără să aibă nicio aprobare, veneau cu o supraetajare de 20%, că așa le permitea legea atunci. Dar făceau asta fără să obțină autorizația de construire, pentru că li se spunea atunci, la vremea aceea: „Lăsați, că găsim o soluție și intrăm în legalitate!”.

Și uite că nu au intrat în legalitate. Am dat și exemple: cred că știți că pe strada Dezrobirii i-am spus cuiva să demoleze două etaje. Și le-au demolat oamenii, s-au conformat! Cel puțin în momentul de față sunt mult mai puține probleme de construcții ilegale, iar asta o știu și cei de la Poliția Locală.

Dar, încă o dată, nici nu am blocat. Nu le-am blocat, pentru că există o nevoie. Dar hai să construim cu cap! Domnule, dacă facem un cvartal de blocuri, e OK. Dar nu facem blocurile așa: eu sunt omul de afaceri, am luat banii de la Nenciu, Popescu, Ionescu, am făcut blocurile, n-am făcut nimic din străzi, n-am făcut trotuare, n-am făcut locuri de joacă, dubios cum i-am racordat la utilități, am luat banii de la ei, am luat profitul și am plecat ca mireasa cu banii de la nuntă!

Nu, așa ceva nu se mai întâmplă! Ei știu foarte clar: prima autorizație pentru construirea unui bloc o dăm doar după ce totul este pregătit — sunt aduse utilitățile, sunt făcute drumurile și trotuarele“, a afirmat Vergil Chițac.

Robert Nenciu, Vergil Chițac

Primarul vrea mai multă disciplină la Serviciul Urbanism

Vergil Chițac nu a dorit să comenteze prea mult demisia arhitectului șef al Constanței. El a afirmat că probabil presiunea prea mare l-a împins la această demisie. El a continuat afirmând că dorește mai multă disciplină la Serviciul Urbanism și că prima opțiune pentru arhitect șef este Curtasan Demirel.

„Nu știu de ce și-a dat demisia. Și-a dat demisia pentru că, am înțeles, a simțit așa, o presiune care s-a pus pe el în condițiile încărcăturii maxime: PUZ-urile, pe de o parte, și probabil noul Cod al Urbanismului. Pentru că noul Cod al Urbanismului înseamnă muncă susținută să schimbi toate procedurile care erau până acum. Trebuie schimbate și construite proceduri noi, în acord cu noua legislație.

Curtasan Demirel E o variantă. Așteptăm să vedem ce ne spune Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Pentru că ar trebui să-i facem o promovare inițial și după aceea o numire. Pentru că fără promovarea asta nu are drept de semnătură.

Din câte am înțeles, noul Cod al Urbanismului a mai relaxat condițiile de ocupare a postului de arhitect-șef și n-ar fi o problemă — cel puțin așa mi-au spus cei de la Resurse Umane. Dar, dacă vreți să știți, da, prima mea opțiune este Demirel.

Video 3:

De altfel, să știți că așa am procedat mereu în primărie: eu nu am adus oameni din afară. Când s-au eliberat funcții de conducere... uitați, când a plecat doamna Frigioi, care era un monstru sacru — în sensul bun al cuvântului, nu vorbesc pejorativ — în zona aceea economică, eu nu am adus pe nimeni din afară. M-am consultat cu ei, am vorbit și am întrebat: „Promovăm din interior?”. Mi-au spus: „Nu, domn' primar, nu promovăm din interior. Rămânem pe funcțiile astea, numai dumneavoastră trebuie să veniți în fiecare zi să semnați tot ce dați bun de plată peste tot și cu ocazia asta mai discutăm.”

Și am rămas așa și acum, pentru că lucrurile trebuie să funcționeze. Deci și în alte situații am căutat să promovez din interior, iar așa fac și cu Demirel.

Curtasan Demirel mi se pare un tip serios. Oriunde sunt păreri pro și contra. Am avut o discuție serioasă cu el. Știți că în viață sunt trenuri care trec, iar dacă trec, trebuie să te sui în ele. La un moment dat, pot să nu mai treacă niciodată. El are noroc că s-ar putea să treacă un tren. Mă rog, am avut o discuție vizând inclusiv chestiunea PUZ-urilor. Am vorbit și de colectivul lor, și de atitudine, și de conformare, și de disciplină, și de tot ce vreți. Pentru că lipsa de disciplină este catastrofală. În orice domeniu, lipsa de disciplină este catastrofală! Eu nu tolerez în general indisciplina. Nu o tolerez pentru că experiența îmi spune — și repet — că este catastrofală. Așa că am cerut mai multă disciplină“, a explicat Vergil Chițac.

Robert Nenciu, Vergil Chițac

Noul CET ar trebui să fie funcțional la 1 ianuarie 2027

Primarul Constanței a precizat că noul CET ar trebui să fie funcțional la 1 ianuarie 2027. El a precizat că în această perioadă se fac probele de funcționare. În ceea ce privește centralele pe gaz de apartament, Vergil Chițac spune că acestea fac concurență neloială sistemului centralizat și că acest aspect a fost sesizat Consiliului Concurenței.

„Teoretic, de la 1 ianuarie CET-ul nou trebuie să fie funcțional. Punerea în funcțiune trebuie să prindă și sezonul rece ca să funcționeze la capacitate maximă. Asta înseamnă lunile noiembrie-decembrie, când trebuie să pornim toate motoarele, inclusiv cazanele. Și acela va fi testul suprem!

Dar acum suntem în probe. Am pus în funcțiune cazanele. Sunt etape pe care trebuie să le... Da, da, sunt probe normale. Acum o să vină o echipă de la INNIO — cred că au și venit deja. INNIO sunt cei care ne-au livrat motoarele. Sunt din Austria, dar să știți că motoarele INNIO sunt fabricate sub licență General Electric, adică sunt americane și sunt printre cele mai bune.

Pentru constănțeni, când va fi noul CET funcțional, va însemna așa: bun, vorbim de CET, dar hai să nu uităm că CET-ul este doar o parte a sistemului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat (SACET). El reprezintă producția.

Noi, în același timp, avem proiecte prin care — și acum suntem la Etapa VI — intrăm în Tomis Nord, unde avem o rețea mare de consumatori. Modernizăm punctele termice, iar de la punctele termice schimbăm toate rețelele de distribuție către consumatori. Încet, proiectul durează vreo doi ani. Nu putem să facem totul peste noapte.

Vă dați seama, tot sistemul ăsta de termoficare a fost făcut în 20 de ani, iar noi, în 6 ani, să schimbăm tot ce s-a este foarte greu. Oamenii trebuie să înțeleagă că acest lucruri nu se pot face peste noapte. Uite, nu poți să-i spui celui de la INNIO: „Domnule, fă-mi probele la motorul ăsta să nu mai dureze o lună de zile, ci doar două săptămâni!”. Nu se poate, domnule! Pentru că proba trebuie să dureze atât, trebuie făcută în ordine. Astea sunt probele, nu ai cum să grăbești lucrurile!

Deci va însemna așa: va însemna un confort termic mult mai bun pentru consumatorii care sunt alimentați de la noi. Va însemna producție de energie termică la prețuri mai mici pentru noi, pentru că randamentul sistemului este mult mai bun. Va însemna că noi putem vinde și energie electrică, deci încasăm bani!

Astfel, pentru noi va însemna un aport mai mic din bugetul local ca subvenție pentru sistemul termic. Iar preocuparea mea numărul unu acum este să cresc numărul lor — a mea și a celor din echipă, că am transmis-o mai departe, pentru că nu pot eu singur să le fac pe toate: să cresc numărul de consumatori.

Uitați un exemplu clar: se lucrează acum... Intenția asta mă bucură și săptămânal facem ședințe de progres. Au venit și cei de la CNI (Compania Națională de Investiții) și anul viitor, așa cum arată lucrurile acum, am toată încrederea că vom avea o sală polivalentă.

Video 4:

Ei, sala asta polivalentă, când a fost făcut proiectul, era proiectată să fie alimentată pe timp de iarnă cu o centrală proprie. Adică venea gazul și aveam o centrală în interior care furniza căldura. Acum le-am spus: „Nu accept! Schimbați tot sistemul de încălzire și racordăm sala la sistemul centralizat.” Și o să avem un nou consumator, care e mare! De ce facem sistemul ăsta de centralizare? Normal că aceluia care vinde gaz — Distrigaz — îi convine să vândă gazul, noi să-l ardem și să facem căldură. Eu nu vreau să cumpăr gaz de la el, vreau căldura să o facem cu sistemul nostru centralizat.

La fel se va întâmpla și cu stadionul, același lucru. Acolo unde — din păcate sau mă rog, așa e situația — SACET-ul nu este extins pe toată suprafața orașului, nu avem ce face. Dar acolo unde există sistemul centralizat, consumatorii trebuie să se racordeze la el și să avem cât mai mulți utilizatori.

Nu, oamenii plătesc același preț, pentru că ei nu plătesc tot prețul real. Ei plătesc doar o parte, iar diferența este subvenția de la noi, din Consiliul Local. Noi, ca primărie, vom da mai puțini bani pentru subvenție, pentru că, reducând pierderile, costul de producție scade. Iar dacă dăm mai puțini bani pe subvenție, banii rămân în bugetul primăriei și se duc pe dezvoltare, pe proiecte edilitare.

Haideți să abordăm și situația asta cu centralele de apartament pe gaz! Am discutat cu domnul Chirițoiu de la Consiliul Concurenței. Oamenii care au centrale pe gaz în apartamente ne fac o concurență neloială, pentru că noi plătim certificatele verzi, iar ei nu plătesc. Adică noi plătim pentru că poluăm. Păi și ei poluează! Și însumat poluează mai mult decât noi.

Pe de altă parte, gazul pe care îl consumă ei este plafonat la preț până anul viitor în aprilie. A fost plafonat și s-a prelungit plafonarea. De ce nu plătesc un preț de piață. Este tot o subvenție! Prin urmare, din punctul meu de vedere, ne fac o concurență neloială: noi plătim certificate verzi și plătim gazul la adevăratul preț, pe când cel care are centrală individuală nu plătește certificat verde și are gazul plafonat. Deci suntem pe o piață strâmbă și nu e în regulă.

Mai devreme sau mai târziu se va întâmpla, pentru că, ne place sau nu ne place, Green Deal e Green Deal. Și este dovedit faptul că un CET care deservește, nu știu, 30.000 de consumatori poluează o anumită cantitate. Aceiași consumatori, dacă ar avea 30.000 de sisteme individuale, ar polua de 10 ori mai mult! Asta încerc să spun: centralele de apartament sunt cei mai mari poluători. Mai ales că funcționează în sistem on-off“, a precizat primarul Vergil Chițac.

Robert Nenciu, Vergil Chițac

Majoritatea proiectelor prin PNRR au fost finalizate

Referitor la proiectele finanțate prin PNRR, Vergil Chițac spune că majoritatea au fost finalizate, sau cel puțin au fost luați toți banii din PNRR.

„Școlile, cred că s-au finalizat mai mult de 10. Au mai rămas câteva cu un grad de progres de 95% și avem termen până pe 30 septembrie. Dar aici cred că avem probleme numai cu una — cu o grădiniță. Nu sunt sigur, dar discutând cu colegii mei, avem probleme doar cu una. CET-ul e în regulă. Blocurile le știți, școlile le știți.

Eu nu aș pune problema așa, ci aș pune-o din perspectiva că noi am tras aproape toți banii pentru care am avut eligibilitate. De exemplu, cu Spitalul de Boli Infecțioase: știu că unii insistă să prezinte lucrurile astea susținând că am pierdut nu știu câți bani. Păi, proiectul de la Spitalul de Boli Infecțioase însumează aproape 90 de milioane, dar eligibile erau numai 27 de milioane! Numai atât primeam de la PNRR, pentru că eligibile erau doar cheltuielile legate de anvelopare și reabilitare energetică. Noi acum facem de toate acolo, la spital.

Dar din cele 27 de milioane noi am tras 21! Deci, dacă am pierdut, am pierdut doar 6 milioane, nu se pune problema că am pierdut 90 de milioane. Pentru că noi de la bun început știam: din 90 și ceva de milioane, doar 27 vin de la Uniunea Europeană. Iar noi am avut grijă ca din primele plăți să ne tragem banii eligibili.

Video 5:

Și așa am făcut peste tot. Și la Casa Căsătoriilor, viitorul sediu al Primăriei, la fel am făcut. Nu o să fie finalizată pe PNRR, o să fie finalizată pe banii noștri, dar noi ne-am tras toți banii care erau eligibili. Adică mai avem puțin și ne tragem toți banii eligibili pe PNRR. Și nu o să vină nimeni să ne spună atunci: „Știți ceva? N-ați terminat, dați-ne banii înapoi!”.

Am pornit de la ideea că vom avea două clădiri noi-nouțe și nu putem să le ținem nefolosite. Oricum, sediul unde stăm acum, mai devreme sau mai târziu, va trebui să intre în reabilitare. Și va dura reabilitarea, asta vă garantez! Deci oricum ar fi trebuit să ne mutăm. Acum, dacă avem clădirile astea gata până la sfârșitul anului — mă refer la clădirea Impexrgos, fostul sediu al Flotei/Palațului Navigației, și la Casa Căsătoriilor — de ce să nu le folosim?“, a mai spus Vergil Chițac.

Robert Nenciu, Vergil Chițac

Impozite majorate doar cu indicele de inflație

În ceea ce privește taxele și impozitele locale pentru anul viitor, primarul a spus că pentru 2027 impozitele vor fi majorate doar cu indicele de inflație, fiind o obligație în Codul Fiscal.

„Impozitele locale vor fi indexate în 2027 doar cu indicele de inflație, aia n-o discutăm,  7,6%, ceva de genul ăsta. Atât. Asta va însemna indexarea impozitelor cu indicele de inflație, altceva nimic în plus.

Nu sunt convins că la populație... sau la cei interesați să investească. Nu știu dacă nu cumva este adresată mai mult băncilor și fondurilor de investiții decât cetățenilor. Avem ca intermediar Banca Transilvania, desemnată prin licitație. Ei sunt cei care se ocupă de asta și vă pot spune.

Dar ideea de emisiune de bonduri este una... cum să spun, Alba Iulia a folosit-o la nu știu cât... Este una folosită la nivel larg și am mai discutat despre ea. Este principiul după care lumea anglo-saxonă și-a dezvoltată infrastructura edilitară în toate orașele

Video 6:

În ce sens? Ce vom face noi acum? Noi ne vom împrumuta exact cu datoriile pe care le avem la cele două bănci, respectiv la BCR și la Banca Transilvania. Avem două împrumuturi mari. Vrem să le achităm.

Pentru că ei ne-au dat un termen de grație. Am plătit mai mult dobânzile, dar acum ar trebui să intrăm să plătim și debitul principal. Și dacă plătim debitul, calculul meu îmi spune că grevăm mult bugetul — ar trebui să plătim mult. Și atunci noi facem o emisiune de bonduri prin care le plătim lor datoria, nu mai avem nicio treabă cu ei și mergem în continuare 5 ani de zile doar cu plata dobânzii. După care, peste 5 ani de zile, trebuie făcută o altă emisiune de bonduri și tot așa. Sunt clădiri în America care pe principiul ăsta funcționează de 100 de ani.

 Așa trebuie să facem, e normal să facem! Am spus de la bun început că de la modelul ăsta economic de investiții nu cedezi. Sub nicio formă nu cedezi, că orașul are nevoie de investiții. Știți bine că a avut și încă mai are nevoie! Dar așa s-a dezvoltat lumea anglo-saxonă. Sunt clădiri, vă spuneam, care au fost cumpărate prin emisiune după emisiune... Împrumut, da? Emisiuni, emisiuni, emisiuni! Și de 100 de ani este așa“, a mai afirmat Vergil Chițac.

Interviul integral îl puteți urmări în materialul VIDEO de mai jos:

.