Vești bune! Românii care se întorc acasă sunt mai mulți decât cei care pleacă în Occident!
Vești bune! Românii care se întorc acasă sunt mai mulți decât cei care pleacă în Occident!
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestRomânia a devenit dezirabilă! INS raportează situația din 2022 - numărul românilor care vin în țară este mai mare decât numărul celor care pleacă în Occident! Nivelul de trai a mai crescut în România, iar după ce au muncit din greu vin înapoi pe meleagurile natale!
Informația comunicată de Institutul Național de Statistică (INS) - 2022 este primul an de la integrarea României în UE (2007), când mai mulți români s-au întors în țară, decât cei care au plecat.
Analiza vizează balanța migratorie, referitoare la statele occidentale. Majoritatea celor care vin, dar și pleacă, sunt tineri. În 2022, România a înregistrat un total de 293.024 imigranți (întorși acasă), care și-au schimbat reședința obișnuită. Din acest număr, 168.215 erau bărbați și 124.809 femei.
Diaspora se întoarce acasă
Pentru prima dată de când am aderat la Uniunea Europeană, numărul românilor care se întorc în țară este mai mare decât al celor care părăsesc România. În țara noastră s-au stabilit și mulți ucraineni, pe fondul războiului, dar și asiatici, care au venit în Europa, în căutarea unui trai mai bun.
Condițiile de trai s-au mai îmbunătățit în România, s-a mai schimbat aspectul orașelor, s-au mai făcut îmbunătățiri pe „ici pe colo”, salariile au mai crescut, și asta oferă speranță celor care au plecat. Pe de altă parte costurile vieții în străinătate au crescut și situația românilor plecați nu e chiar „roz”. Ei sunt până la urmă străini acolo, e o cultură diferită, un mod de gândire diferit. Nu e ca și cum au fost așteptați acolo cu brațele deschise, nu le-a fost ușor. Plus, sunt multe tensiuni la nivel internațional pentru că toate aceste țări unde migrează românii, dar nu numai ei, se simt sufocate de explozia cifrelor de emigranți și cred că exodul acesta le ia cumva ceva, joburile sau dreptul la un salariu echitabil pentru ei, pentru că emigranții sunt mai dispuși să accepte un nivel salarial mai mic.
Mai este și problema copiilor lăsați acasă, gravă chiar, care la început a fost cumva considerată un sacrificiu de moment, în timp a devenit o problemă cu implicații care au depășit beneficiile aduse pe termen scurt al banilor făcuți. Cum oamenii au reușit să facă deja niște sume de bani, lucrând din greu, în Occident, acum văd că sunt prea multe dezavantaje ca să mai merite relocarea. Ei se întorc acasă la copii, la părinții îmbătrâniți și fără ajutor, la frați și surori, prieteni și tot ce dă farmecul vieții în România. Alte popoare au într-adevăr condiții mai bune de trai, mai multă ordine, legi respectate, și salarii mai bune dar nu se compară cu natura primitoare a românilor, cu bucuria autentică, prieteniile și de ce nu pofta de viață și de distracție a românilor.
Până la urmă pentru asta vin și străinii la noi, să nu mai spunem de frumusețea veritabilă a României și peisajele încântătoare, care sunt pe toate formele de relief: munți, dealuri, podișuri și câmpii. Și mâncarea are alt gust, gustul ei natural, greu de găsit și replicat în alte țări, care sunt așa atractive la prima vedere.
Cine sunt românii care vin și pleacă?
Analiza vizează balanța migratorie, referitoare la statele occidentale. Majoritatea celor care vin, dar și pleacă, sunt tineri. În 2022, România a înregistrat un total de 293.024 imigranți (întorși acasă) care și-au schimbat reședința obișnuită. Din acest număr, 168.215 erau bărbați și 124.809 femei. Din punct de vedere al distribuției pe grupe de vârstă, cei mai mulți imigranți aveau între 18 și 40 de ani (158.376 persoane), urmați de cei cu vârsta între 41 și 60 de ani (69.990 persoane). Grupul de vârstă sub 18 ani a totalizat 48.613 persoane, iar cei de 61 de ani și peste au reprezentat 16.045 persoane.
În ceea ce privește țara de proveniență, majoritatea imigranților au venit din Spania (49.231), Marea Britanie (29.018) și Republica Moldova (30.755). Alte țări cu un număr semnificativ de imigranți către România au fost Germania (17.389), Italia (11.099) și Austria (8.577).
În același an, 202.311 români au ales să emigreze. Dintre aceștia, 118.653 erau bărbați și 83.658 femei. Principalele grupe de vârstă ale emigranților au fost, de asemenea, între 18 și 40 de ani (110.943 persoane), urmate de cei între 41 și 60 de ani (56.023 persoane). Copiii și tinerii sub 18 ani au fost 21.886, iar persoanele de 61 de ani și peste au numărat 13.459.
Care sunt destinațiile preferate de emigranții români?
Germania a fost destinația principală pentru emigranții români. 44.900 de persoane s-au mutat acolo. Pe locul al doilea s-a poziționat Spania (29.429), urmată de Italia (28.291). Alte destinații notabile au inclus Austria (14.495), Belgia (12.788) și Marea Britanie (18.256).
Datele indică un flux migrator pozitiv, cu un număr mai mare de imigranți decât de emigranți, ceea ce sugerează că România devine din ce în ce mai atractivă ca destinație de reședință. Totuși, diferențele în distribuția pe vârste și sexe între imigrație și emigrație subliniază dinamica complexă a mobilității populației.
Fluxul migrator majoritar dinspre și către țări precum Spania, Marea Britanie și Germania reflectă relațiile economice și sociale strânse dintre România și aceste state. De asemenea, numărul semnificativ de imigranți din Republica Moldova subliniază legăturile culturale și lingvistice dintre cele două țări.
Datele provizorii pentru anul 2023 vor fi disponibile în luna septembrie 2024, urmând să ofere o perspectivă actualizată asupra evoluției acestor fluxuri.
Cei veniți acasă au idei, experiență dobândită, know-how și dorința de a realiza ceva pe meleagurile pe care s-au născut, au venit înapoi acasă și cu banii strânși își fac afaceri, creează locuri de muncă, se implică în proiecte de restaurări în satele vechi, agricultură, domeniul turistic, culinar și au energie adunată în anii când au fost plecați și și-au dorit să fie alături de familie, să găsească o modalitate de a-și îndeplini visurile, să muncească cu plăcere și să aibă nivelul de trai pe care și-l doreau dar alături de cei dragi.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News