Vila Elena, ruina de pe Bulevardul Ferdinand. Aici ar fi trebuit să fie „Casa Arhitectului”!

Stingheră, între blocurile semețe de pe Bulevardul Ferdinand, Vila Elena se degradează pe zi ce trece. A ajuns o ruină, după cum admite, cu amărăciune, inclusiv reprezentantul Ordinului Arhitecților din România – Filiala Dobrogea, organizația fiind proprietarul imobilului. Organizația are intenția să o restaureze, să îi redea strălucirea de altă dată, astfel încât să fie „o clădire simbol, cu o imagine specifică, expresie inedită, punct de reper în oraș”. Dar, deocamdată, nu sunt bani! În consecință, până una alta, în această primăvară vor fi realizate niște lucrări de îngrădire și de punere în siguranță a clădirii.

Cei care trec pe Bulevardul Ferdinand privesc cu amărăciune spre pereții dărăpănați ai Vilei Elena. Este una dintre clădirile construite în secolul XX, care ar fi putut să devină emblematice pentru municipiul Constanța, dar care, dintr-un motiv sau altul, au ajuns ruine. Despre trecutul Vilei Elena, construite în urmă cu aproape un secol, nu se mai știu prea multe, căci în timpul războaielor mondiale, o bună parte dintre documentele Primăriei Constanța, s-au pierdut. Dar ce s-a putut stabili, reprezentanții Ordinului Arhitecților din România – Filiala Dobrogea au consemnat, în 2013, în documentația pentru un concurs de idei realizat pentru reabilitarea clădirii.

Istoricul clădirii care astăzi se degradează

„Imobilul de pe bulevardul Ferdinand nr. 75 având un teren cu o suprafață de 633 mp și două corpuri de cladire (cu o suprafață la sol de 236 mp.), a avut ca prim proprietar în perioada interbelică pe Tache Manicatide, cel care i-a dat numele casei de "Vila Elena". De altfel, pe frontispiciu este înscris "Vila Elena" și anul construcției - 1923. Datorită celor două războaie din secolul trecut, o mare parte din documentele primăriei s-au pierdut, astfel că acestea astăzi nu se mai regăsesc în depozitele Arhivelor Statului - acesta fiind și cazul Vilei Elena.

Cu privire la imobil, corpul din față, cu o fațadă având un frumos placaj din piatră, îl putem cataloga având un stil eclectic, dar cel din spate are o volumetrie simplă și a suferit în timp modificări. Cu privire la denumire, există și presupunerea că Manicatide, născut la Giurgiu în 1879 într-o familie înstărită având origini grecești, a denumit-o Vila Elenă (adica "Vilă Grecescă"), dar nu există dovezi clare privind acestă afirmație.

Venit cu o avere însemnată în anul 1896, Tache Manicatide a primit "naturalizarea" (termen folosit în acea vreme) în Constanța și își construiuește o primă casă pe str. Nicolae Titulescu (la nr. 34) în anul 1899, avându-l autor pe arh. H.N. Mangoianu.

Ȋn anul 1942, Tache Manicatide a vândut Vila Elena familiei Şteflea, care nu a locuit aici decât opt ani, în anul 1950 imobilul fiind naționalizat. După 1990, moștenitorii familiei Şteflea au făcut cerere pentru recuperarea imobilului, reușind, în primă fază, să-l recupereze parțial si apoi, să-l recupereze integral”, au notat reprezentanții OAR Dobrogea.

Planuri pentru a fi transformată în „Casa Arhitectului”. Lipsesc, însă, banii!

Undeva prin 2012, organizația arhitecților din Dobrogea reușesc să achiziționeze imobilul, plătind pentru el peste 200.000 de euro, o parte din bani din cotizațiile membrilor, o parte cu sprijinul OAR de la centru. Intenția era să redea clădirea Constanței ca o „Casă a Arhitectului”. Drept pentru care, în 2013, așa cum reiese și dintr-o serie de fotografii realizate de ahitectul Radu Cornescu, au fost strânse toate gunoaiele aruncate în interiorul clădirii, de-a lungul anilor, iar imobilul a fost împrejumuit.

Ba mai mult, OAR Dobrogea a realizat, în aceeași perioadă, și un concurs de idei, mulți arhitecți venind cu fel de fel de propuneri cu privire la cum ar trebui să arate viitoarea „Casă a Arhitectului”. Dar de atunci, nu s-a mai realizat mare lucru. Alexandru Bălan, președintele OAR Dobrogea, a afirmat pentru „Replica de Constanța” că lipsa fondurilor și-a spus cuvântul. „Acela a fost un concurs de idei, dar este nevoie de fonduri pentru realizarea lor. Am achiziționat imobilul din cotizațiile membrilor, dar nu suntem organizația cu profit, nu putem să le mai solicităm bani pentru reabilitare. În această primăvară vor fi realizate niște lucrări, vom vedea ce vom reuși să realizăm mai departe”, a afirmat arhitectul Alexandru Bălan.

De altfel, în această primăvară urmează să aibă loc și alegeri în cadrul OAR Dobrogea, urmând să fie desemnată o nouă conducere, astfel că, așa cum a arătat și arhitectul Alexandru Bălan, poate noua conducere va veni cu o viziune proaspătă și cu noi idei pentru găsirea de fonduri și posibilități pentru restaurarea clădirii.

Florentina BOZÎNTAN

Sursă foto: Ordinul Arhitecților din România Filiala Dobrogea și www.skyscrapercity.com, arhitect Radu Cornescu,