VILA ȘUȚU: clădire-simbol în paragină, la mila brizei, a mării și a avizelor!

Pe malul abrupt al falezei estice a Constanței, care, la începutul secolului trecut înainta fără oprelişti în mare, se ridică, boem, în splendoarea şi parfumul vremurilor apuse, Vila Şuţu. Clădirea a fost ridicată după planurile ilustrului arhitect Grigore Cerchez, în anul 1899, (după ne atestă o placă de marmură aflată la intrare) la cererea lui Mihail C. Şuţu, erudit istoric și primul guvernator al Băncii Naţionale a României. Numele lui a rămas legat de orașul Constanţa prin marile proprietăţi, intensa activitate de investigaţie arheologică, rigoarea ştiinţifică şi pasiunea de a colecționa. Domeniul Şutzu, situat pe partea răsăriteană a falezei peninsulei tomitane, și avea dimensiuni greu de trecut cu vederea pentru acea perioadă, pornind de la hotelul Carol I, până în zona unde,mai târziu, se va construi digul de nord al portului Tomis.

foto: destinatii.eu

Terenul pe care s-a ridicat grandioasa construcție făcea parte din proprietatea personală a familiei. Se cunoaște că, anterior, în zona respectivă fusese o casă de lemn, un vechi conac ridicat de boier Costache înainte de venirea administraţiei româneşti în Dobrogea, la 1878. Prin proiectul acestei case, Mihail Şuţu a preluat de la aceasta elementele simbolice-cupola şi balconul închis. Cadrul natural al mării și configuraţia superbă a falezei au fost incluse in plan, plaja fiind locul din care ansamblul arhitectural se vede cel mai bine, infățișând-o asemea unei fortărețe medievale, cu faţada sa similară celor arabe.

Curtea vilei este superbă, însă scara în spirală se evidențiază ușor, fiind construită aproape de structura zidului, si având un decor similar castelelor medievale. Suprafaţă totală a construcției este de 421,50 mp, cu înălţimea de 12 metri, măsurată din faţa trotuarului până la ,,cornişul principal" .

Interiorul ne prezintă o multitudine de săli amenajate în stilul palatelor arabe, având unele elemente specifice culturii turce. Decorul prezintă motive geometrice, ovale sau romboidale, cu incrustaţii florale stilistice și pictura este în ulei. În casa lui Mihail Şuţu de pe faleza Constanţei au fost oaspeţi personalităţi de seamă ale vremurilor apuse. După cel de-al Doilea Război Mondial, casa a fost naționalizată de către regimul comunist, fiindu-i schimbată destinația inițială.

În toamna anului 1955, aceasta a fost transformată în "Casa regională a creaţiei populare", unde au funcţionat: un cerc muzical pentru membrii brigăzilor sau echipelor artistice; un cabinet de consultaţii în teatru, muzică, arte plastice, coregrafie pentru artişti amatori, dar şi bibliotecă regională.

În anii 1956-1957, casa a fost restaurată şi i s-a dat un nou suflu. În anul 2005 a apărut, la Paris, "Cartea de aur a familiei Şuţu", urmând să fie revendicată, în anul 2006, de către Alexandra Şuţu, singura descendentă a familiei Şuţu, care, la momentul respectiv, era în vârstă de 90 de ani și își avea domiciliul în Italia, la Milano.

Casa Șuțu rămâne, fără îndoială, una dintre clădirile-simbol ale orașului de la malul mării, o punte dintre ceea ce am fost și ceea ce vom fi. Ne amintește, atunci când o privim, că am fost istorie, artă și cultură... și am ajuns ruine, nepăsare și resemnare.

Menționăm că Vila Șuțu a fost scoasă la vânzare și achiziționată în 2018. Acum, noul proprietar a solicitat Ministerului Culturii avize pentru consolidare, conservare și reabilitare, primind răspunsuri favorabile.

A.M.