Ziua lui Mihai Eminescu și Ziua Culturii Naționale sărbătorită la Constanța

Data de 15 ianuarie are, în cultura românescă, două semnificații importante. Este marcată ziua poetului Mihai Eminescu (născut pe 15 ianuarie 1850), iar din anul 2011, la această dată este sărbătorită și Ziua Culturii Naționale.

Cine a fost Mihai Eminescu

Mihai Eminescu a fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică - de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel.

A fost activ în societatea ''Junimea'' şi a lucrat ca redactor la ziarul "Timpul". A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Deşi a trăit doar 39 de ani, a lăsat posterităţii o amplă creaţie literară - poezii, proză, dramaturgie - şi publicistică. Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.

Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la Bucureşti. Despre marele poet român, Tudor Arghezi a fost: „Fiind foarte român, Eminescu e universal”.

„Draga mea Veronică,
O să mă-ntrebi ce efect mi-a făcut marea, pe care-o văz pentru-ntâia oară? Efectul unei nemărginiri pururea mişcate. Dar, abia de două zile aici, n-am văzut-o în toate feţele căci ea e schimbăcioasă la coloare şi în mişcări, de unde unii autori o şi compară cu femeia.
Costanţa sau Chiustenge este un mic orăşel, dar îndestul de frumos. Nu are a face deloc cu Rusciucul. Casele au oarecare eleganţă în clădirea lor, căci piatra e ieftină aci şi clădirile sunt din piatră patrată, iar primăria, de când stăpânesc românii şi există un consiliu comunal, a făcut foarte mult pentru orânduiala şi înfrumuseţarea oraşului.
O terasă pe ţărmul înalt dă o frumoasă privelişte pe toată întinderea mării şi, când luna e deasupra apei, ea aruncă un plein de lucire slabă, care pluteşte pe-o parte a apei. Restul rămâne în întunerec, şi noaptea marea îşi merită numele ei de neagră.”
(Mihai Eminescu, Veronica Micle - „Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit. Corespondență inedită”, Editura Polirom, 2019, Ediție îngrijită, transcriere, note şi prefață de Christina Zarifopol-Illias).

„Ar fi meritat un Nobel pentru literatură, dar acest premiu nu se acordă postum”, afirma academicianul Eugen Simion, fostul preşedinte al Academiei Române, care a militat şi a reuşit, cu sprijinul Academiei, ca ziua de 15 ianuarie să fie legiferată drept Zi a Culturii Naţionale.

Ziua Culturii Naționale

Parlamentul a aprobat această lege în 2010, iar în expunerea de motive a iniţiatorilor legii se arată că ''Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în general, și a proiectelor culturale de interes naţional”.

Există precedente pentru această sărbătoare şi în alte ţări europene, în Spania, Ziua culturii a fost fixată de ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, de ziua naşterii lui Luis de Camoes. Mai mult, şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

Ziua Culturii Naționale sărbătorită la Constanța

Cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, la Muzeul de Artă Populară se vor derula o serie de ghidaje tematice, pe zone etnografice, reunite sub genericul “Satul copilăriei”.

Astfel, în ziua de 15 ianuarie, cei ce vor trece pragul muzeului vor putea reintra în atmosfera satului de odinioară, prin intermediul exponatelor care în trecut compuneau universul ţăranului român, adevărate mărturii de viaţă tradiţională şi valoroase piese ale patrimoniului cultural-naţional.

Toate aceste obiecte, care astăzi compun patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanţa, au făcut parte din universul ţăranului român, fiind reprezentative pentru „satul copilăriei” de odinioară. Valoarea lor este inestimabilă pentru patrimoniul cultural- naţional, acest lucru fiind confirmat şi de clasarea lor, de către Ministerul Culturii, în cele două categorii stipulate de Legea nr. 182 / 2000: Tezaur (piese cu valoare excepţională) şi Fond (piese cu valoare deosebită).
 
Duminică,15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale, accesul în muzeu este gratuit.