Suntem o NAŢIE de ŞPĂGARI şi de pe urma asta PROFITĂ ESCROCII! Iată cum sunt FRAIERIŢI CONSTĂNŢENII
Suntem o NAŢIE de ŞPĂGARI şi de pe urma asta PROFITĂ ESCROCII! Iată cum sunt FRAIERIŢI CONSTĂNŢENII
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestŞi-n penitenciare situaţia e dubioasă…
Şi-n penitenciare situaţia e dubioasă…
Există mai multe metode de escrocherii care, chiar dacă sunt mediatizate agresiv, încă există și "dau roade". Cum ar fi înșelăciunea prin metoda Accidentul. După cum bine se știe, totul pleacă din penitenciare, iar cei care dau curs faptelor infracționale sunt chiar oamenii, adică victimele. De ce? Pentru că reacționează foarte repede atunci când aud de faptul că trebuie să dea bani. O nație de șpăgari? Cel mai probabil, însă situția este una mult mai amplă, "ocărâtoarea mită" fiind prezentă și-n istorie. Prin urmare, sistemul i-a format, iar escrocii profită.
Înșelăciuni prin metoda Accidentul au tot fost înregistrate și anul acesta la Constanța. O îmbunătățire există, totuși, și asta pentru că acum putem vorbi și despre tentative. Mai exact, anumiți oameni au început să se prindă și nu mai dau curs convorbirilor. Însă, din păcate, aceste fapte infracționale încă "dau roade". Totul pleacă din penitenciare, de unde deținuții, cu ajutorul telefoanelor mobile, încep să sune fie la nimereală, fie la pont. Și aici situația este dubioasă întrucât persoanele private de libertate nu ar trebui să aibă acces la telefoane mobile. Spre exemplu, reporterii "Replica" de Constanța au cerut reprezentanților Penitenciarului Galați niște lămuriri, la finele anului 2015, și asta pentru că, după ce avuseseră loc percheziții acolo și fusese destructurată o grupare infracțională, înșelăciunile continuau. Mai pe scurt: cum este posibil ca deținuții care au fost vizitați de mascați ieri, a doua zi să aibă iar acces la telefoane? Reprezentanții penitenciarului ne-au răspuns, specificând că erau intoduse prin mai multe metode, precum prin disimularea obiectelor interzise în diverse alimente, obiecte vestimentare sau de altă natură transmise cu ocazia acordării dreptului la pachet, prin aruncarea obiectelor interzise peste gardul împrejmuitor al unităţii, prin disimularea obiectelor interzise în autovehiculele care intră în unitate, prin disimularea obiectelor interzise în bagajele persoanelor care au acces în interiorul unităţii, în vestimentaţia purtată de aceştia, sau chiar asupra acestora (exemplu Ceasul - telefon) sau chiar prin survolarea spaţiului aerian de deasupra penitenciarului cu ajutorul unor drone, comandate de la distanţă, ce transportă obiecte interzise şi plasarea acestor obiecte în anumite zone din interiorul penitenciarului. Tot atunci ni s-a transmis că s-au luat măsuri suplimentare.
Românul reacționează cel mai repede la "trebuie să dăm ceva pentru a ieși bine"
Al doilea pas din înșelăciunea prin metoda Accidentul se leagă de a cere bani pentru a ieși bine. A făcut un accident și trebuie să dea ceva pentru a nu i se întocmi dosar penal sau pentru a fi operat sau, sau, sau... Ideea e că trebuie să se dea. Și omul e receptiv. Pentru că, vrem sau nu vrem, acceptăm sau nu, suntem o nație de șpăgari. Mai toți avem în vocabular: "dă-i acolo ceva să aibă grijă". Și e valabil atât pentru cazurile în care mergem la medic, la salonul de înfrumusețare, la restaurant sau chiar la spălătoria auto. Ce să mi vorbim de cazurile în care se vrea un cazier curat sau când e vorba de viața cuiva drag. Dăm. Dar trebuie reținut faptul că sistemul a contribuit la formarea unui asemenea "tic". Pentru că "ocărâtoarea mită" era prezentă și-n istorie: "Românii târâie de veacuri după ei tinicheaua obiceiurilor necinstite. Explicaţiile acestor apucături - şocante pentru occidentali, îndrăgite de băştinaşi, generatoare de sărăcie şi nedreptate - trebuie căutate adânc în trecut, până la începuturile ţărilor române", potrivit historia.ro. Și adevărul este că, și-n ziua de astăzi, sunt multe situații în care nu se uită nimeni la tine dacă nu dai și tu o atenție, ca omu'. Vina este și a celor care dau și tot așa: se formează un lanț vicios din care cu greu vom ieși... vreodată. Numai că, din păcate, de pe urma acestui "tic" iată că profită infractorii.
Liliana CHIRU
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News