ANAF vânează luxul. Cum a trecut Fiscul de la aparate de aer condiționat la jacuzzi și scaune de masaj cumpărate pe firmă. Video

Aerul condiționat, cândva privit cu suspiciune de inspectorii fiscali, este astăzi o banalitate în aproape orice birou. Toaleta în interiorul unei clădiri nu mai impresionează nici ea pe nimeni. În schimb, un jacuzzi cumpărat pe firmă, un fotoliu de masaj sau alte achiziții scumpe pot ridica rapid întrebarea pe care niciun antreprenor nu vrea să o audă la control: ce legătură are acest bun cu activitatea societății? Dan Preda, expert contabil activ și consultant fiscal judiciar, atrage atenția că ANAF acordă o atenție sporită achizițiilor care pot părea destinate folosului personal. Iar cheia nu este neapărat cât de scump sau extravagant este obiectul, ci dacă firma poate demonstra de ce l-a cumpărat și la ce îl folosește.

Ce este luxul? Întrebarea pare mai potrivită pentru o revistă de lifestyle decât pentru contabilitatea unei firme. Numai că atunci când un inspector fiscal ajunge la documentele societății, răspunsul poate face diferența dintre o cheltuială acceptată și una contestată. Dan Preda, expert contabil activ și consultant fiscal judiciar, atrage atenția asupra verificărilor care pot viza achizițiile considerate neobișnuite pentru activitatea unei societăți.

Dan Preda, expert contabil activ și consultant fiscal judiciar

Exemplele pot merge de la jacuzzi și fotolii de masaj până la îmbrăcăminte sau accesorii costisitoare. Expertul observă însă că percepția asupra luxului se schimbă odată cu trecerea timpului:

„ANAF a pornit la vânătoarea de obiecte de lux cumpărate pe firmă. Dacă la autoturisme lux înseamnă aproximativ 75.000 de euro, oare ce înseamnă obiecte de lux? Păi, în general, cam ce n-are lumea pe acasă și și-ar dori“, spune, într-o notă ironică, Dan Preda.

Dincolo de ironie, avertismentul său pentru antreprenori este unul serios.

Aerul condiționat era cândva „lux“. Acum nimeni nu mai clipește

Preda oferă ca exemplu aparatele de aer condiționat. Astăzi, existența unuia într-un birou este aproape banală. În urmă cu 15 ani, spune expertul, lucrurile puteau fi privite cu totul diferit în cadrul controalelor fiscale.

„Exact asta făcea ANAF acum 15 ani cu aparatele de aer condiționat. Cum le vedeau în contabilitate, cum dădeau jos cheltuiala și TVA-ul aferent, pe motiv că sunt de lux și nu ai nevoie de ele. Astăzi toată lumea are aer condiționat acasă sau la birou, deci ANAF nu mai are nimic împotriva lor“, explică acesta.

Aparat aer condiționat

Exemplul dus și mai departe de consultant arată cât de mult depinde ideea de „lux“ de epoca în care privești un anumit bun:

„Vă dați seama cum considerau ei acum 30 de ani că, dacă mutai toaleta din curte în casă sau la birou, însemna amenajare de lux, doar pentru că mulți aveau toaleta în curte. Acum nici asta nu mai e de lux. Uite așa ajungem și la jacuzzi sau scaune de masaj. Astăzi par de lux și cel mai probabil așa le vor considera și peste 10 ani“, spune expertul.

Simplul fapt că un bun este scump, neobișnuit sau confortabil nu oferă singur răspunsul privind deductibilitatea lui.

Jacuzzi-ul nu este problema. Întrebarea este: ce face firma cu el?

Aici, spune specialistul, apare confuzia cea mai mare. Un antreprenor poate cumpăra și un bun scump prin societate. Important este să poată demonstra că achiziția are legătură cu activitatea economică și că nu reprezintă, în realitate, o cheltuială personală pusă în contabilitatea firmei:

„ANAF nu spune nicăieri că nu ai nevoie să cumperi obiecte scumpe pe firmă. Nu despre asta e vorba. Discuția este dacă bunul servește activității tale economice sau dacă este pentru folosul personal. Iar diferența dintre cele două situații nu o face bunul în sine. O face documentația ta și cum justifici asta“, explică Preda.

Jacuzzi

Este diferența dintre un jacuzzi cumpărat, spre exemplu, de o societate care operează un centru SPA și același jacuzzi achiziționat de o firmă a cărei activitate nu oferă nicio explicație evidentă pentru existența lui. La fel și în cazul unui fotoliu de masaj. Problema este destinația reală a achiziției și capacitatea firmei de a o proba.

Inspectori ANAF și obiecte de lux

Principiul se regăsește și în Codul fiscal. Articolul 25 stabilește, în materia impozitului pe profit, că sunt deductibile cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activității economice.

Cod fiscal, articolul 25

Factura singură s-ar putea să nu fie suficientă

Tocmai de aceea, Dan Preda insistă asupra documentației. Datele din contabilitatea unei societăți pot scoate la suprafață anumite achiziții și pot contribui la selectarea unei firme pentru control.

„Nu uita că datele pentru care ANAF te selectează la un control vin din contabilitatea ta. Așa că pregătește-te din timp cu documentația corectă ca să ai toate șansele să-ți păstrezi deductibilitatea cheltuielilor și TVA-ul aferent“, spune consultantul fiscal.

Antreprenorul trebuie să poată arăta legătura dintre acel obiect și activitatea economică a societății, modul în care este utilizat și beneficiul pe care îl aduce activității. Și același principiu poate fi aplicat multor achiziții care, la prima vedere par „de lux“.

Luxul de astăzi poate deveni banalitatea de mâine

Istoria exemplelor date de expert este relevantă: acum câteva decenii, toaleta în interior putea fi percepută drept o amenajare ieșită din comun, iar mai târziu, aerul condiționat a ridicat suspiciuni. Astăzi ambele sunt elemente absolut banale. Poate că peste zece sau douăzeci de ani nimeni nu va mai ridica sprânceana la vederea unui fotoliu de masaj într-un birou. Dar antreprenorii care îl cumpără astăzi trebuie să răspundă regulilor fiscale de acum. Mesajul lui Dan Preda nu este că firmele trebuie să renunțe la orice achiziție scumpă sau neobișnuită, chiar din contră:

„ANAF nu spune nicăieri că nu ai nevoie să cumperi obiecte scumpe pe firmă“, subliniază expertul.

Doar că între „firma mea a cumpărat acest bun“ și „firma mea avea nevoie de acest bun“ există o diferență. Iar în timpul unui control, această diferență poate ajunge să coste.

Video:

.