CCR a admis sesizarea lui Sorin Grindeanu în cazul Ordonanței SAFE

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, joi, 22 octombrie, sesizarea formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, generat de adoptarea Ordonanței de urgență nr. 38/2026 de către Cabinetul Ilie Bolojan. Decizia a fost luată cu o majoritate strânsă, de cinci voturi la patru. Hotărârea reprezintă o înfrângere juridică și politică pentru fostul premier Ilie Bolojan și poate avea consecințe importante asupra limitelor în care un Guvern demis mai poate exercita atribuții normative. În aceeași ședință, CCR a amânat judecarea excepției de neconstituționalitate formulate de Avocatul Poporului cu privire la aceeași ordonanță.

Sorin Grindeanu

Sesizarea a fost formulată de Sorin Grindeanu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, după ce Guvernul Bolojan a adoptat și a transmis spre publicare OUG 38/2026, act normativ care conține prevederi referitoare la programul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare, dar și numeroase alte modificări legislative.

Miza conflictului: un Guvern demis a continuat să legifereze

La originea conflictului constituțional se află evenimentele din 4-8 mai 2026. Ordonanța de urgență nr. 38/2026 poartă data de 4 mai, când Guvernul Bolojan a adoptat inițial măsuri referitoare la investițiile din industria de apărare.

Potrivit sesizării depuse la CCR, proiectul a fost însă extins substanțial în dimineața zilei de 5 mai, prin adăugarea a 12 articole noi, chiar în ziua în care Parlamentul a dezbătut și a adoptat moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan.

Deși Executivul își pierduse încrederea Parlamentului, forma finală a ordonanței a fost transmisă spre publicare, actul normativ apărând în Monitorul Oficial nr. 393 din 8 mai 2026.

Sorin Grindeanu a susținut că această conduită a încălcat articolul 110 alineatul (4) din Constituție, potrivit căruia un Guvern al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul Executiv.

În interpretarea președintelui Camerei Deputaților, un Guvern demis nu mai poate exercita competențe de legiferare delegată și nu poate adopta sau definitiva ordonanțe de urgență cu un conținut legislativ substanțial.

Grindeanu a reclamat și încălcarea atribuțiilor Parlamentului

Sesizarea nu s-a limitat la momentul adoptării și publicării ordonanței. Președintele Camerei Deputaților a invocat și faptul că Executivul a introdus prin OUG 38/2026 reglementări aflate deja în procedură parlamentară, unele fiind în dezbaterea comisiilor sau chiar pe ordinea de zi a plenului celor două Camere.

În argumentația prezentată Curții, Guvernul ar fi acționat ca o autoritate legiuitoare concurentă Parlamentului, deși Constituția consacră Parlamentul drept unica autoritate legiuitoare a țării.

Un element important al sesizării a fost chiar justificarea introducerii prevederilor suplimentare în ordonanță.

Potrivit documentelor invocate de Sorin Grindeanu, completările au fost motivate inclusiv prin perspectiva adoptării moțiunii de cenzură, care ar fi împiedicat Guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în perioada interimatului.

Astfel, disputa a vizat nu doar legalitatea procedurii, ci și posibilitatea ca Executivul să fi încercat să finalizeze în grabă o serie de modificări legislative înainte de pierderea efectivă a atribuțiilor sale.

Ordonanța SAFE conținea și alte modificări legislative

OUG 38/2026 nu s-a limitat la implementarea programului european SAFE. Actul normativ a cuprins modificări privind exproprierile pentru investiții strategice, industria de apărare, reglementări aplicabile unor operatori economici, utilizarea articolelor pirotehnice, funcționarea arhivelor militare, verificarea și decontarea compensărilor din domeniul energiei, precum și măsuri pentru accelerarea implementării proiectelor finanțate prin PNRR.

Tocmai această diversitate a reglementărilor a reprezentat unul dintre argumentele invocate de Camera Deputaților în fața Curții Constituționale.

În punctul de vedere transmis CCR, conducerea Camerei a susținut că ordonanțele de urgență trebuie să fie justificate de situații extraordinare și că utilizarea lor pentru introducerea unor măsuri din domenii fără legătură directă între ele poate încălca exigențele articolului 115 din Constituție.

Ordonanța a provocat un blocaj și în Parlament

Controversele legate de OUG 38/2026 au continuat după sesizarea Curții Constituționale.

La 26 mai, Senatul a adoptat proiectul de lege privind aprobarea ordonanței, însă a eliminat, la propunerea PSD, 12 articole considerate controversate. Camera Deputaților urma să aibă ultimul cuvânt, în calitate de for decizional.

La 30 iunie, proiectul nu a întrunit majoritatea absolută necesară adoptării. Rezultatul votului a fost de 110 voturi pentru, 16 împotrivă și 107 abțineri, liberalii contribuind prin abținere la blocarea adoptării.

Proiectul a fost retrimis la comisie pentru întocmirea unui nou raport.

În consecință, ordonanța a rămas în vigoare în forma adoptată de Guvern, în condițiile în care procedura parlamentară de aprobare nu a fost finalizată.

Ce se întâmplă acum cu OUG 38/2026

Admiterea conflictului juridic de natură constituțională are o semnificație importantă, dar nu trebuie confundată automat cu declararea neconstituționalității întregii ordonanțe.

CCR a fost sesizată în temeiul articolului 146 litera e) din Constituție, care îi conferă competența de a soluționa conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice.

Această procedură este distinctă de controlul de constituționalitate exercitat asupra legilor și ordonanțelor.

Prin urmare, simpla admitere a conflictului nu înseamnă neapărat că OUG 38/2026 este anulată, suspendată automat sau că toate efectele juridice produse până în prezent dispar.

Consecințele concrete depind de dispozitivul deciziei CCR și de obligațiile pe care judecătorii constituționali le vor stabili pentru Guvern și Parlament.

Decizia poate impune autorităților să restabilească ordinea constituțională și poate obliga Executivul și Legislativul să adopte măsuri pentru înlăturarea efectelor conflictului.

În funcție de soluția concretă a Curții, Parlamentul ar putea fi pus în situația de a clarifica legislativ prevederile controversate, iar Guvernul de a lua măsurile necesare în limitele propriilor competențe.

Totodată, rămâne distinctă posibilitatea unui control de constituționalitate asupra prevederilor ordonanței, în condițiile prevăzute de lege.

Este afectat programul SAFE, în valoare de 16,68 miliarde de euro?

Un alt aspect important privește consecințele asupra programului SAFE, prin care România beneficiază de un împrumut european de maximum 16,68 miliarde de euro pentru investiții în apărare și infrastructură cu utilizare duală.

Până la momentul soluționării conflictului constituțional, implementarea programului a avansat.

Potrivit Ministerului Finanțelor, Comisia Europeană a pus la dispoziția României, la 26 august 2026, o prefinanțare de aproximativ 2,5 miliarde de euro. Planul de investiții cuprinde 35 de proiecte, inclusiv achiziții de echipamente militare și investiții în infrastructura rutieră strategică.

De asemenea, acordul de împrumut SAFE a parcurs proceduri legislative proprii, distincte de OUG 38/2026.

În aceste condiții, admiterea conflictului constituțional nu echivalează automat cu pierderea finanțării SAFE și nici cu anularea contractelor deja încheiate.

Totuși, dacă anumite proiecte se bazează pe dispoziții introduse prin ordonanța controversată, autoritățile ar putea fi nevoite să clarifice cadrul legislativ pentru continuarea implementării lor.

Amploarea eventualelor consecințe juridice și administrative nu poate fi stabilită înainte de publicarea soluției și a motivării CCR, potrivit știripesurse.