CJUE, decizie care va genera efecte și în România: Autoritățile, obligate să accepte schimbarea de gen și a tuturor datelor de stare civilă

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis joi că Bulgaria trebuie să creeze proceduri clare și eficiente pentru recunoașterea legală a identității de gen, inclusiv posibilitatea de a modifica datele din documentele oficiale, precum cărțile de identitate sau certificatele de naștere. Decizia va afecta și România, asta pentru că instanțele din statele membre trebuie să aplice jurisprudența CJUE chiar și în situațiile în care aceasta contrazice deciziile constituționale interne.

Hotărârea a fost luată după aproximativ șase ani în care instanțele bulgare au respins constant cererile de schimbare legală a genului, situație criticată anterior și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a subliniat că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să asigure proceduri accesibile pentru recunoașterea juridică a genului, ca parte a dreptului la viață privată. Instanța europeană a arătat că, deși emiterea documentelor de identitate ține de competența națională, statele trebuie să se asigure că legislația și practicile lor sunt conforme cu dreptul UE.

„Neconcordanțele dintre identitatea de gen trăită de o persoană și informațiile din documentele oficiale pot crea obstacole semnificative în viața de zi cu zi”, a arătat Curtea, citată de Novinite, menționând situații precum controalele de identitate, călătoriile transfrontaliere sau activitatea profesională.

Judecătorii europeni au stabilit explicit că legislația bulgară care împiedică modificarea datelor privind genul în registrele civile - inclusiv genul, prenumele, patronimicul, numele de familie sau numărul de înregistrare civilă - este incompatibilă cu dreptul UE atunci când afectează cetățeni care își exercită dreptul la liberă circulație.

De asemenea, CJUE a precizat că instanțele naționale nu sunt obligate să urmeze interpretările Curții Constituționale atunci când acestea împiedică aplicarea dreptului european.

Cazul din Bulgaria care a pornit întreaga dispută

Decizia a fost pronunțată în urma unei cereri de hotărâre preliminară formulată de Curtea Supremă de Casație din Bulgaria într-un caz privind un cetățean bulgar născut bărbat în 1990 la Stara Zagora. Acesta locuiește în prezent în Italia, a început terapia hormonală și se identifică drept femeie. Cererea sa de schimbare a genului legal în Bulgaria a fost respinsă în mod repetat, în pofida opiniilor medicale și a expertizelor judiciare care confirmau identitatea sa de gen.

În trecut, unele instanțe din Bulgaria au permis schimbarea genului în acte, însă această practică a fost abandonată după decizii ale Curții Constituționale, care au stabilit că doar sexul biologic stabilit la naștere este recunoscut legal.

În anul 2018, aceeași instanță a declarat Convenția de la Istanbul - tratatul Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice - incompatibilă cu Constituția Bulgariei, argumentând că noțiunea de „gen” din document contrazice ordinea constituțională a țării. Ulterior, această interpretare a fost invocată în decizii care au stabilit că doar sexul biologic stabilit la naștere este recunoscut legal.

Secția civilă a Curții Supreme de Casație a decis, în februarie 2023, printr-un vot strâns, că legislația bulgară nu permite persoanelor transgender să își schimbe genul legal. Divizarea judecătorilor a determinat instanța să sesizeze CJUE pentru clarificarea compatibilității legislației naționale cu dreptul european, conform stiripesurse.ro.