Constanța stă pe un tezaur incredibil: gazele din Marea Neagră vor crea 30.000 de locuri de muncă

România va deveni al treilea producător din Europa; Ungaria va depinde de gazele noastre

România va deveni al treilea mare producător de gaze naturale din Europa, odată cu extracţia resurselor din Marea Neagră, a declarant Francois-Regis Mouton, director în cadrul Asociaţiei Internaţionale a Producătorilor de Petrol şi Gaze. În aceste condiții, Ungaria va depinde în cea mai mare măsură de gazele românești, același lucru fiind posibil și pentru Republica Moldova. Efecte benefice imediate vor fi și pentru Constanța: investițiile în uriașul zăcământ din largul urbei tomitane vor întreține 30.000 de locuri de muncă anual.

”România ar putea deveni al treilea producător de gaze din Europa, în condiţiile în care potenţialul din Marea Neagră depăşeşte 200 de miliarde de metri cubi”, a afirmat Mouton. În plus, aceste resurse ale României vor putea duce la diversificarea aprovizionării de gaze în sud-estul Europei. ”Pentru aceasta, avem nevoie de interconexiuni, de liberalizarea pieţei şi de un cadru legal stabil”, a subliniat reprezentantul companiilor de petrol şi gaze. El a amintit rezultatele unui studiu al Deloitte, publicat în luna mai, potrivit căruia investiţiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera venituri la bugetul de stat în valoare de 26 de miliarde de dolari şi un plus de 40 de miliarde de dolari la PIB-ul României, până în anul 2040. Tot în aceeaşi perioadă, aceste investiţii vor susţine anual, în medie, peste 30.000 de locuri de muncă. Companiile petroliere vor investi 15,7 miliarde de dolari în proiectele din Marea Neagră, în perioada 2018 - 2040, conform raportului.

Pe de altă parte, gazele naturale extrase din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră, concesionat de consorțiul ExxonMobil-OMV Petrom și operat de gigantul petrolier american, ar putea asigura din 2022 jumătate din necesarul de consum al țării vecine, cifrat în prezent la 10 miliarde de metri cubi pe an, a anunțat ministrul pentru Afaceri Externe și Comerț de la Budapesta, Péter Szijjártó, cu ocazia semnării unui parteneriat strategic dintre Guvernul premierului Viktor Orban și ExxonMobil, potrivit profit.ro. Ministrul a arătat că o parte din gazele care vor fi extrase din zăcământul situat în apele teritoriale românești vor fi livrate în Ungaria începând cu anul 2022, cu condiția ca statul român să-și respecte obligațiile asumate în legătură cu acest proiect. Este vorba despre faza a doua a proiectului companiei de stat Transgaz, de construire a conductei internaționale BRUA, care prevede creșterea capacității de transport de gaze către Ungaria la 4,4 miliarde de metri cubi pe an.

În present, Ungaria depinde de Rusia

Capacitatea de transport a fost rezervată de către două companii din Ungaria, până în anul 2037, a precizat Szijjártó. În prezent, circa 85% din consumul de gaze al Ungariei este asigurat prin importuri, în special de la gigantul rus Gazprom. Acesta a mai spus că, în urma semnării parteneriatului strategic cu ExxonMobil, care prevede intensificarea cooperării între cele două părți, compania americană va juca un rol important în viitoarea dezvoltare a Ungariei nu doar prin angajarea unui număr mare de cetățeni maghiari cu pregătire superioară, ci și prin întărirea securității aprovizionării cu energiei a țării, ca urmare a activităților din industria gazelor. ExxonMobil deține din 2004 un centru de activități-suport la Budapesta, care are în prezent peste 1.600 de angajați și care furnizează servicii IT, de control, contabilitate și consultanță fiscală pentru subsidiarele din Europa, Africa și Orientul Mijlociu ale grupului american.

Costuri de 1,45 miliarde lei pentru Transgaz

Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, a finalizat recent cu succes procedura angajantă de testare a cererii din partea potențialilor cumpărători ai gazelor naturale care ar urma să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep din Marea Neagră, concesionat de ExxonMobil și OMV Petrom. Valoarea totală cumulată a capacității de transport rezervate de aceștia, pe o perioadă de 15 ani (iulie 2021- octombrie 2036), s-a ridicat la 1,278 miliarde MWh, puțin peste pragul minim stabilit de Transgaz, de 1,277 miliarde MWh, pentru justificarea economică a investiției în proiectul conductei Tuzla-Podișor, care va prelua de la țărm gazele extrase din perimetrul respectiv și la va introduce în sistemul național. Transgaz a primit recent autorizație de construcție pentru acest proiect, cu costuri evaluate la peste 1,45 miliarde lei cu tot cu TVA.

Proiectul BRUA, vital pentru gazelle din largul Constanței

Proiectul BRUA a apărut după eșecul Nabucco și presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte. BRUA va străbate teritoriul României pe o distanță de 528 de kilometri, de la sud, din județul Giurgiu, spre vest, traversând județele Teleorman, Dâmbovița, Argeș, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș și Arad. Noul gazoduct va avea o capacitate maximă de livrare de gaze de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria și 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria. Proiectul este vital și pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. În vara anului 2017, Transgaz anunța că operatorul omolog din Ungaria, FGSZ, i-a transmis că nu a primit aprobare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei pentru construirea secțiunii ungare a conductei internaționale BRUA până în Austria, dar că va continua discuțiile cu Gas Connect, transportatorul de gaze austriac, pentru a găsi o soluție de transport fizic al gazelor naturale dinspre Ungaria înspre Austria. În februarie 2017, fostul director general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, declara că firma este în discuții privind exportul în țările vecine al gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră, însă a pierdut licitația pentru rezervarea de capacitate pe conducta spre Ungaria.

Gaze românești către Republica Moldova și Ucraina

"În această perioadă noi purtăm discuții și analizăm scenarii de vânzare pe astfel de piețe din vecinătate, dar ele trebuie să fie calibrate cu disponibilitatea de interconectivități între România și piețele potențiale. Nu avem niciun contract încheiat la această oră", spunea Mariana Gheorghe. În primăvara acestui an, Manfred Leitner, membru al board-ului executiv al grupului austriac OMV responsabil cu activitatea de downstream, a declarat la Londra, cu ocazia prezentării strategiei companiei până în anul 2020, că grupul "nu este deloc amuzat" de incertitudinile legate de traseul conductei internaționale BRUA, planificată să lege sistemele de transport de gaze ale Bulgariei, României, Ungariei și Austriei inclusiv pentru tranzitul către vestul Europei al gazelor care urmează să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep. "Nu ne amuză deloc faptul că, acum, conducta BRUA se oprește în Ungaria. Este acum în discuție atragerea Slovaciei în proiect, dar nu este o variantă care să ne convină, pentru că asta înseamnă costuri suplimentare pentru clienții noștri. Din această cauză, traseul nu este conexiunea ideală. Ideea este că nu tot gazul trebuie să se ducă spre Vest", a spus Leitner. Printre planurile strategice ale operatorului sistemului național de transport al gazelor, Transgaz, se mai numără facilitatea exporturilor românești de gaze către Republica Moldova și Ucraina.

Rocsana CRISTEA

sursa foto: economiczoom.ro