Daraban: Banii europeni pentru autostradă sunt la fel de simplu de obținut ca și subvenția la agricultură; condiția: să ai terenul

Președintele CCIR, prezent la evenimentul "STRATEGIA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI CENTENARE", desfășurat la Universitatea Andrei Șaguna

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României a fost prezent, vineri, 14 decembrie, la Universitatea "Andrei Șaguna", în cadrul evenimentului "STRATEGIA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI CENTENARE". Prelegerea președintelui CCIR a prefațat prezentarea volumului omagial “Evoluția la centenar”, semnată de acad. Constantin Bălăceanu Stolnici, acad. Alexandru Surdu, Laurențiu Șoitu, Steliana Toma, Aurel Papari.

În discursul său, Daraban a pus accent pe punctele slabe cu care se confruntă economia țării în acest moment. Participanții la eveniment, mulți dintre ei studenți, au fost foarte receptivi, datele, statisticile și ciferele pe care Daraban le-a detaliat dezvăluind o Românie care ar putea repeta “istoria” Greciei.

“Mă bucur să mă aflu la Universitatea Andrei Șaguna. Sunt foarte multe lucruri de spus despre economie. În primul rând, cred că trebuie să definim foarte clar, sau să ne orientăm de unde plecăm, cine suntem, pentru că doar așa vom înțelege ce avem de făcut și încotro ne îndreptăm. Sunt în general un om optimist, dar mesajele pe care vi le dau astăzi, nu au neaparat o doză de pesimism, ci mai degrabă, aș pleca de la niște clasamente care nu ne fac neaparat onoare, făcute de Eurostat de care trebuie să ținem cont și de unde avem de învățat. Suntem pe ultimul loc la Inovare și Cercetare în UE, tocmai, ne aflăm într-un cadru universitar și este bine să știm acest lucru. Suntem pe penultimul loc în UE la ceea ce înseamnă Productivitatea Muncii. Suntem pe ultimu loc în UE la Digitalizare Administrativă, pe care o simțiți cu toții în fiecare zi și nu în ultimul rând, un lucru de care se vorbește prea puțin, avem 5 invenții la un milion de locuitori, față de 112, media europeană. Dar asta nu înseamnă că suntem tâmpiți, însemnă că externalizăm până și acest domeniu, din cauza lipsei de finanțare a ceea ce înseamnă inovare și cercetare. Deci, inventatorii noștrii fac apel la capitalul străin ca acele invenții să capete contur și să fie recunoscute ca atare, noi neavând capacitatea aceasta de a le gestiona. V-am spus aceste date pentru ca sunt de la Eurostat, nu de la Camera de Comerț și Industrie a României, iar apelul nostru permanent ca și instituție către guvernanți, de oricare culoare ar fi ei, este să conștientizeze cine sunt jucătorii din teren, pentru că doar atunci, își vor putea face o idee despre politicile publice care trebuiesc adoptate”, a spus Daraban.

'Nu avem un brand al nostru, ceva ce să ne reprezinte, tocmai de aceea suntem pe ultimul loc la Inovare și Cercetare în UE'

“Economia românească este foarte polarizată. Am avut de curând topul național al firmelor care a scos în evidență 12.472 de societăți comerciale clasate pe primele 10 locuri în toate cele 365 de subdomenii, dar nu aceasta este problema. Problema este că toate aceste societăți reprezintă 1,81% din numărul societăților care depun bilanțul la organele fiscale, ei fiind 688.016 în total. Paradoxal, aceste 12.472 de societăți realizează 165 de miliarde de euro, cifră de afaceri, cu alte cuvinte, 61% din cifra totală de afaceri, pe care o realizează toți la un loc. Dacă guvernanții ar conștientiza cine sunt jucătorii din teren, probabil, s-ar face niște caiete de sarcini pentru licitațiile publice, astfel încât capitalul românesc să nu fie descalificat din primul paragraf. Dau un exemplu, dacă la o licitație, primul paragraf îi cere participantului să aibe minim 100 de milioane de euro cifră de afaceri, vă pot spune că la nivel național avem 73 de firme românești care se încadrează la acest barem și dacă îi scoatem afară pe Trans Gaz, Trans Eectrica etc, o să ajungem 48 de firme românești, dar care nu însemnă că lucrează pentru drumuri și poduri. Deci sunt societăți care sunt mai mult pe retail, pe comerț. De aceea spun că este nevoie de o analiză, un caiet de sarcini, asta se poate face și nu încalcă nicio directivă, dar condiția este ca, guvernele României să știe cine sunt jucătorii din teren, jucătorii economici. Din punct de vedere al societăților comerciale suntem de 17 ori mai mulți decât capitalul străin și nimic altceva, ne uitam la cifra de afaceri 132 de miliarde de euro la români, 86 la străini, iată că nu mai este de 17 ori. Ce este trist este faptul că, dacă acest capital străin pleacă peste noapte, închidem lumina, este o realitate și mă mir că aceste lucruri nu sunt discutate la rece fără influențe politice pentru că ceea ce noi solicităm sunt doar niște analize politice despre cine sunt jucătorii pe teren, iar aceste aspecte afectează viața de zi cu zi a României, când noi trebuie să ne concentrăm pe politică regională și politică internațională. Ceea ce reprezintă un obstacol pentru orice agent economic, fie el român sau străin, este lipsa de infrastructură. Noi am ajuns în faza în care vorbim de autostrăzi, dăm și legi, dar noi nu avem teren pentru așa ceva. Banii europeni pentru autostradă sunt la fel de simplu de obținut ca și subvenția la agricultură, există o singură condiție în primul paragraf, să dovedești că ai teren, nu contează cât este kilometru, ci să ai teren. Noi, ca țară neavând infrastructură, să nu ne mire că ne pleacă Renault din tară, sau Fordul, aceștia caută politică de desfacere, iar la noi, unde? Acestea sunt adevăratele probleme în spațiul public. Însă adevărata problemă cu care ne confruntăm este faptul că nu avem un brand al nostru, ceva ce să ne reprezinte, tocmai de aceea suntem pe ultimul loc la Inovare și Cercetare în UE, iar Dacia Duster, nu ne aparține cu totul, pentru că până nu ne dă Parisul ”ok” că au intrat banii, nu putem să o cumpărăm. Lipsa conceptului românesc reprezintă un mare minus, clasamentul acela vorbește de la sine, sunt societăți care depind integral de capitalul străin, dovada este că 75% din comerțul exterior al României este captiv în UE”, a mai punctat Daraban.

Ministrul Daea, făcut praf de Daraban!

“O altă problemă, disputa pe care am avut-o și cu ministrul Agriculturii, Petre Daea, despre producția la hectar, pe mine nu mă interesează acest aspect, ci prin prizma produsului intern brut. Care este impactul agriculturii și al industriei alimentare în produsul intern brut, acest lucru ne interesează. Anul trecut s-au investit 40 de milioane de euro în programul ”roșia” și am reușit performanța să importăm 700 de kilograme mai puțin. Așa se duc banii, aiurea, sunt situații delicare iar economia suferă”, a conchis Daraban.

Loredana MIHAI