Despăgubirile pentru bunurile din Cadrilater, ca la tarabă: cine strânge mai multe puncte

Ca la piaţă

Despăgubirile acordate românilor care au abandonat bunuri în Cadrilater, Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa vor fi plătite în tranşe anuale egale pe o perioadă de cinci ani. Potrivit Legii nr. 164/2014, publicată în decembrie 2014 în Monitorul Oficial, privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 şi Legii nr. 290/2003, acte normative prin care se acordă despăgubiri cetăţenilor români care au abandonat bunuri în Cadrilater, Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) va emite un titlu de plată, iar Ministerul Finanţelor Publice va onora respectivul titlu de plată în cel mult 180 de zile de la emiterea acestuia. Cuantumul unei tranşe nu poate fi mai mic de 20.000 lei. În cazul în care suma ce trebuie platită este mai mică de 20.000 lei, aceasta va fi achitată integral, într-o singură tranşă. Totodată, înainte de împărţirea în tranşe, prin decizie a preşedintelui ANRP, se va face o actualizare a sumei despăgubirilor cu inflaţia, pentru perioada de la emiterea deciziei de plată până la momentul intrării în vigoare a legii.

„Cumpărăm puncte ANRP!”

Legea prevede ca deţinătorii de dosare de retrocedare vor primi o decizie de compensare prin puncte, cuantumul punctelor va fi dat de evaluarea pe grila notarială a imobilelor solicitate. Suma rezultată va fi convertită în lei, acolo unde evaluările sunt în euro, iar 1 punct valorează 1 leu. Modalitatea de plată stipulată în lege are două aspecte: 1. Cu punctele obţinute se poate participa la licitaţiile care se vor organiza de către stat pentru a dobândi alt/e imobil/e; 2. Punctele emise se pot converti în bani. Cei care au dosarele la ANRP şi nu îndeplinesc condiţiile explicate mai sus, urmând ca decizia să se emită ulterior, aceştia vor primi banii începând cu anul 2017, în timp de 7 ani, câte 14% în fiecare an, ultima tranşă urmând să fie de 16%. De asemenea, legea mai prevede faptul că puteţi întoarce dosarul la comisia de fond funciar pentru restituirea în natură, desigur dacă în urma inventarierii, primăria poate face acest lucru. Cu punctele obţinute, foştii proprietari sau deţinătorii de puncte vor putea participa la licitaţiile ce vor fi organizate de către stat pentru terenurile şi imobilele pe care statul le-a vărsat într-un fond naţional. Astfel, pentru despăgubiri de un milion de lei, fostul proprietar primeşte de la ANRP un milion de puncte cu care va participa, din 2016, la licitaţiile de terenuri şi imobile ale fondului naţional imobiliar.

Până în prezent, ANRP a emis titluri de plata de peste 797 de milioane de puncte, echivalentul a 797 milioane de lei. Statul nu interzice persoanelor deţinătoare de astfel de puncte să le vândă celor care doresc să le cumpere, urmând ca aceştia să le valorifice începând cu anul viitor, aşa că internetul s-a umplut de anunţuri şi chiar site-uri ale oamenilor care vor să cumpere astfel de puncte! Aşadar, la 75 de ani de la evacuarea Cadrilaterului, proprietăţile sunt iar la dispoziţia profitorilor. În decembrie 2014, la nivelul celor 42 de comisii judeţene, inclusiv cea a municipiului Bucureşti, erau nesoluţionate un număr de aproximativ 2400 de dosare constituite în baza Legii nr. 9/1998 şi apoximativ 5400 de dosare constituite în baza Legii nr. 290/2003, iar la ANRP erau înregistrate 2071 dosare constituite în baza Legii nr. 9/1998, pentru care comisiile judeţene au emis hotărâri, dar pentru care nu s-a emis încă decizie de validare sau invalidare; 30 de contestaţii depuse împotriva hotărârilor comisiilor judeţene pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 şi 7.568 de dosare soluţionate, constituite în baza Legii nr. 9/1998 şi a Legii 290/2003, pentru care urmează să se emită titluri de plată.

România a cedat Cadrilaterul la fel ca Basarabia, Ţinutul Herţei şi nord-vestul Transilvaniei: fără nici un cartuş tras! La 7 septembrie 1940, Cadrilaterul, obţinut în 1913 (7.726 km şi 282.000 locuitori), a fost cedat prin semnarea tratatului de la Craiova. Lipsiţi de drepturile istorice, care erau de partea românilor, bulgarii, în perioada dintre cele două războaie mondiale, au susţinut cu înverşunare o politică revizionistă, prin incursiuni repetate de bande înarmate ale comitagiilor. În contextul politico-strategic naţional şi internaţional, România a fost nevoită să cedeze şi în faţa Bulgariei care, singură şi într-un alt context, nu ar fi reuşit să-şi îndeplinească pretenţiile. Tratatul semnat la Craiova cuprindea un „Acord privitor la modalităţile de evacuare şi transferare ale teritoriului” cedat, aspect care a evitat situaţiile tragice din Basarabia, Ţinutul Herţei şi nord-vestul Transilvaniei. Astfel, evacuarea oamenilor şi a bunurilor s-a făcut, in genere, în ordine şi fără incidente.

Marius Florian VASILE