Dezechilibre în sistemul de pensii: În jumătate dintre județe deja sunt mai mulți pensionari decât angajați

Cu milioane de români plecați la muncă în străinătate și o rată a natalității foarte scăzută, în România se adâncește raportul dintre cei care muncesc și cei ajunși la pensie. 

În jumătate dintre județele țării, vârstnicii sunt la fel de mulți, sau chiar mai numeroși, decât angajații. În Europa este aceeași problemă, iar anumite state au crescut treptat vârsta de pensionare ori au acordat diferite stimulente seniorilor pentru a rămâne în activitate.

4,5 milioane de seniori trăiesc astăzi în România, după o viață în care au muncit fie în sectorul public, fie în mediul privat, în agricultură sau armată.

Prin contribuțiile plătite, salariații susțin finanțarea actuală a sistemului de pensii, iar la nivel național raportul este de aproape 8 pensionari la 10 salariați, potrivit datelor de la Statistică. Situația ar putea deveni și mai dificilă în următorii ani, când generațiile numeroase născute după 1966 vor ajunge la vârsta pensionării.

În prezent, în aproape jumătate dintre județele țării, pensionarii sunt mai numeroși decât angajații – în special în sud și est, unde populația este îmbătrânită, iar oportunitățile economice limitate îi fac pe tineri să plece.

De exemplu, în județul Teleorman revin 14 pensionari la 10 salariați, iar în Vaslui raportul este de 13 pensionari la 10 angajați. Situația este dezechilibrată și în Botoșani, Giurgiu, Caraș-Severin, Mehedinți și Neamț, unde 10 salariați plătesc contribuții pentru a susține aproximativ 12 vârstnici.

În schimb, în zonele în care economia este ceva mai dinamică, raportul este echilibrat. În București și județul Ilfov sunt 4 pensionari la 10 lucrători. Și în Timiș, Cluj sau Sibiu, numărul celor ieșiți la pensie nu pune o presiune atât de mare pe buget.

În repetate rânduri, specialiștii au atras atenția că îmbătrânirea populației și reducerea numărului de salariați ar putea încetini dezvoltarea economică a unei țări și ar putea afecta nivelul de trai.

Soluția de salvare

În astfel de cazuri, economisirea într-un fond privat de pensii poate reprezenta o modalitate de a avea un venit suplimentar la bătrânețe.

Christian Năsulea, profesor de economie mondială: „Noi trebuie să înțelegem că ne trebuie un sistem care să funcționeze indiferent dacă omul trăiește 2 ani după ce iese la pensie sau 50 – că asta este realitatea. Și tranziția către sistemele de pensii cu acumulare și capitalizare trebuie să fie urgentată. Din păcate, cu 4,75% suntem la un nivel insuficient care să se acumuleze în fondurile private ale oamenilor, astfel încât aceștia să trăiască decent.”

În prezent, pensia medie în România a ajuns la 2.800 de lei, însă sunt diferențe majore de la un județ la altul. Dacă în București, doar în Sectorul 1, pensia medie a unui vârstnic a depășit pragul de 4.000 de lei, doar în câteva județe precum Hunedoara, Gorj, Prahova, Constanța și Brașov veniturile trec de 3.000 de lei.

La polul opus, cele mai mici pensii medii sunt în Vaslui, Botoșani, Buzău, Ialomița și Olt.

În primele cinci luni ale acestui an statul a dat 68 de miliarde de lei pentru pensiile din sistemul public, din care aproape 15 miliarde de lei au fost subvenții de la alte bugete (contribuțiile de asigurări sociale au trebuit completate cu 15 miliarde de lei pentru a putea plăti obligațiile), de unde rezultă că asigurările sociale plătite de angajați acoperă doar aproximativ 80% din bugetul de pensii, restul de 20% al banilor fiind din alte surse bugetare (TVA, accize, ș.a.m.d.), potrivit stirileprotv.ro.