Dieta cu proteine puține: de ce depinde succesul ei?

Potrivit unui studiu pe animale, o dietă cu conținut scăzut de proteine, dar bogată în carbohidrați, poate avea rezultate metabolice foarte benefice sau foarte nesănătoase în funcție de tipul de carbohidrați aleși spre consum.

Sursă foto: Shutterstock

Cercetătorii de la Universitatea din Sydney, Centrul Charles Perkins, au efectuat cel mai mare studiu realizat vreodată despre interacțiunile dintre nutrienți, examinând sănătatea șoarecilor aflați pe 33 de diete diferite care conțineau diverse combinații de proteine cu carbohidrați și diferite surse de carbohidrați. Studiul, care a durat trei ani până a fost finalizat, a apărut în Nature Metabolism, citează doc.ro.

O dietă cu puține proteine, benefică dacă se bazează pe carbohidrați complecși

Autorii studiului au descoperit astfel că o dietă cu conținut scăzut de proteine (10% din energia dietetică) și bogată în carbohidrați (70%) a produs cele mai sănătoase, respectiv cele mai nesănătoase rezultate metabolice dintre toate cele 33 de diete, în funcție de tipul de carbohidrați oferiți spre a fi consumați.

Când carbohidrații erau compuși în principal din amidon rezistent, adică o formă de amidon rezistentă la digestie și fermentată de bacterii din intestin, dieta cu conținut scăzut de proteine era cea mai sănătoasă dintre toate dietele. Când carbohidrații erau un amestec de fructoză cu glucoză în proporție de 50:50, la fel ca siropul de porumb, dieta cu conținut scăzut de proteine a produs cele mai slabe rezultate.

Potrivit autorilor, deși studiul a fost realizat pe șoareci, rezultatele par să explice diferența dintre dietele sănătoase, cu conținut scăzut de proteine și cu conținut ridicat de carbohidrați buni, și dietele nesănătoase, cu conținut mare de carbohidrați rafinați, care favorizează obezitatea și alte boli.

Compoziția moleculară a unui carbohidrat și modul în care acesta este digerat formează răspunsul comportamental și fiziologic la niveluri reduse de proteine din dietă și are impact asupra modului în care ficatul procesează nutrienții și modifică bacteriile intestinale, spun oamenii de știință.

Aceste descoperiri ar putea explica de ce o dietă cu proteine puține și carbohidrați buni care limitează amidonul procesat și sunt abundenți în amidon rezistent (cum sunt cerealele integrale și leguminoasele precum fasolea și lintea) este asociată cu o bună sănătate metabolică.

Lucrarea se bazează pe studiul revoluționar Cell Metabolism din 2014 al echipei, care a arătat că o dietă cu conținut scăzut de proteine și conținut ridicat de carbohidrați la șoareci a avut ca rezultat cea mai lungă durată de viață și cea mai bună sănătate cardiometabolică în timpul vârstei a doua și începutul vârstei a treia.

Pentru studiul din 2014, cercetătorii au folosit amidonul ușor digerabil ca sursă principală de carbohidrați, astfel încât următorul pas logic a fost să examineze ce se întâmplă dacă este modificată sursa de carbohidrați.

Prezentul studiu confirmă descoperirile anterioare și le extinde pentru a arăta importanța tipului de carbohidrați din dietă, ajutând la explicarea motivului pentru care populațiile umane cu cea mai lungă viață de pe pământ, cum ar fi japonezii tradiționali din Okinawa, au o dietă săracă în proteine și bogată în carbohidrați. Atunci când proteinele sunt amestecate în alimentația umană cu carbohidrați rafinați prelucrați (pâine albă, paste albe, orez alb, zahăr alb și dulciuri cu zahăr alb, produse de patiserie, cartofi prăjiți, chipsuri) perspectivele pentru sănătate nu mai sunt favorabile.

Dietele cu conținut scăzut de proteine nu sunt toate la fel

O dietă cu conținut scăzut de proteine și conținut ridicat de carbohidrați reprezintă un cadru potrivit pentru a obține beneficii maxime pentru sănătate din carbohidrații care sunt accesibili bacteriilor din colon (fasole, mazăre, linte, năut, pâine integrală, paste integrale), dar poate fi, de asemenea, un mijloc de a maximiza efectele adverse ale carbohidraților foarte procesați.

Cercetătorii au observat că amestecul de glucoză 50:50 cu fructoză a creat cele mai ridicate niveluri de obezitate la șoareci, chiar și atunci când consumul de calorii era comparabil cu alți carbohidrați. Acest lucru sugerează că o calorie nu este o calorie atunci când vine vorba de carbohidrați, inclusiv zaharuri și că aportul combinat de glucoză și fructoză favorizează obezitatea și deteriorarea sănătății metabolice.

Cercetătorii spun că această constatare ar putea fi o surpriză pentru mulți, deoarece, deși există un consens că excesul de calorii din zahăr provoacă creșterea în greutate și boli metabolice, există o dezbatere activă asupra cărei forme de zahăr (zaharoză, sirop de porumb bogat în fructoză, glucoză, fructoză) este cea mai dăunătoare.

Pentru mulți oameni care doresc să-și îmbunătățească stilul de alimentație, carbohidrații sunt un fel de dușman pe care se străduiesc să-l ocolească, eliminându-l uneori cu totul din dietă. Acest lucru este o greșeală. Este adevărat că reducerea sau eliminarea carbohidraților rafinați are beneficii, însă carbohidrații buni pot fi păstrați în alimentație. Altfel, persoanele care nu consumă nici carbohidrați buni riscă să piardă beneficiile acestora atât pentru reglarea greutății, cât și pentru o digestie bună.

Cu alte cuvinte, rezultatele acestui studiu explică de ce este mai bine să se evite consumul regulat de alimente precum zahărul alb, pâinea albă, pizza, prăjiturile și alte produse de cofetărie și de ce este bine să existe în farfurie orez brun, ovăz, quinoa, leguminoase fierte și legume crude sau gătite.

Cum ar arăta dieta la oameni?

Studiul preclinic al șoarecilor masculi a explorat impactul a 33 de diete cu diferite cantități de proteine și carbohidrați și diferite tipuri și combinații de carbohidrați (fructoză, glucoză, zaharoză, amidon digerabil și amidon rezistent) cu un aport de grăsimi fixat. Șoarecilor li s-a permis să mănânce cât au vrut timp de 18 până la 19 săptămâni, timp în care cercetătorii le-au examinat în mod cuprinzător sănătatea metabolică și microbiomul intestinal.

În ceea ce privește oamenii, o astfel de dietă cu proteine puține și bazată pe carbohidrați buni poate arăta în felul următor:

Mic dejun: un bol cu terci de ovăz, lapte (animal sau vegetal) și bucăți de fructe

Gustare între micul dejun și prânz: bețe de morcovi, țelină, ardei sau felii de roșii

Prânz: o salată de orez brun, boabe fierte de fasole și multe legume crude cu ulei de măsline, ierburi și condimente la alegere și puțină sare

Gustare între prânz și cină: o felie de pâine integrală cu humus și castravete murat

Cina: Cartofi dulci fierți plus o bucată de carne sau de pește și, ca desert, fructe