Dosarul de CORUPŢIE a lui Poteleanu: S-a solicitat EXCLUDEREA probei cu INTERCEPTĂRILE. Au fost realizate cu sprijinul SRI
Dosarul de CORUPŢIE a lui Poteleanu: S-a solicitat EXCLUDEREA probei cu INTERCEPTĂRILE. Au fost realizate cu sprijinul SRI
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestCondamnat la 3 ani cu executare
Condamnat la 3 ani cu executare
Dragoş Poteleanu, fostul şef al CJAS Constanţa
Dragoș Poteleanu, fostul șef al Casei Județene de Asigurări de Sănătate, a fost condamnat, de Tribunalul Constanța, în luna martie, la 3 ani cu executare în regim de detenție. Însă, procurorii DNA consideră că pedeapsa este prea blândă, fapt pentru care au efectuat apel. La fel și Poteleanu, care speră să obțină o pedeapsă mai mică. De precizat faptul că apărătorii inculpatului au solicitat excluderea probei cu interceptările telefonice și ambientale întrucât nu au fost realizate exclusiv de serviciul tehnic din cadrul DNA, ci cu sprijinul logistic al Serviciului Român de informații, și excluderea probelor constând în denunțurile și declarațiile mai multor martori denunțători, motivat de faptul că au dat declarații împotriva inculpatului la sugestia organelor de urmărire penală pentru a nu fi trași la răspundere penală pentru faptele lor, fiind astfel obținute în mod nelegal. Tribunalul a reținut că excepția invocată privind nulitatea interceptările telefonice și ambientale este admisibilă, având în vedere Decizia nr. 802/5.12.2017 a Curtii Constituționale prin care s-a statuat ca o verificare a legalității administrarii probelor, din această perspectivă este admisă și în cursul judecății. Instanța a constat că toate măsurile de ascultare au fost realizate în conformitate cu prevederile art. 143 Cod procedură penală. Totuși, Poteleanu a fost achitat pentru 7 infracțiuni de luare de mită.
Dragoș Poteleanu, fostul șef al CJAS Constanța, a juns pe mâna oamenilor legii după ce mai multe persoane care activează în domeniul medical l-au denunțat că a solicitat și a primit mită în contextul exercitării atribuțiilor de serviciu referitoare la încheierea contractelor cu entități medicale care operează în domeniul medical, în vederea stabilirii plafoanelor pentru sumele decontate. 2 acte materiale – în raport de denunțul lui S.A., 6 acte materiale – în raport de denunțul lui C.N., 6 acte materiale – în raport de denunțul lui I.A., 3 acte materiale – în raport de denunțurile lui D. E. și A. L., 3 acte materiale – în raport de denunțul lui B. D., 4 acte materiale – în raport de denunțul lui B.L., 2 acte materiale -în raport de denunțul lui Protop A., 20 acte materiale – în raport de denunțul lui C.M.V. sunt acuzațiile aduse de procurorii DNA. În cursul cercetării judecătorești s-a solicitat excluderea probei cu interceptările telefonice și ambientale întrucât nu au fost realizate exclusiv de serviciul tehnic din cadrul DNA, ci cu sprijinul logistic al Serviciului Român de informații, și excluderea probelor constând în denunțurile și declarațiile martorilor denunțători , motivat de faptul că au dat declarații împotriva inculpatului Poteleanu la sugestia organelor de urmărire penală pentru a nu fi trași la răspundere penală pentru faptele lor, fiind astfel obținute în mod nelegal. Din analiza actelor existente la dosarul cauzei, Tribunalul a constatat că probele criticate au fost obținute în baza mandatelor de supraveghere tehnică emise prin încheierea din 24.09.2015, de Tribunalul București. Având în vedere că interceptările convorbirilor telefonice au fost realizate în baza unor mandate de emise de Tribunalul București în temeiul dispoziții legale, precum și faptul că ofițerii din cadrul SRI nu au efectuat acte de urmărire penală, activitatea de punere în executare a măsurilor de supraveghere tehnică a fost realizată de către Serviciul Tehnic din cadrul DNA, Tribunalul a reținut că în cauză nu a fost nesocotit principiul loialității probelor și pe cale de consecință probele astfel obținute sunt legale.
În ce context a cerut mită Poteleanu și ce a spus magistraților?!
În instanță, Poteleanu a relevat faptul că denunțătorul vine dintr-o cutumă, o legendă ca multe altele din sistemul medical, care vin din mentalitatea balcanică, “că trebuie să dai ceva pentru a se face și că dacă nu te duci la șef nu se rezolvă problema ”, însă Tribunalula reținut că fostul șef al CJAS nu este străin de această mentalitate. Desi a spus că nu este de acord cu această mentalitate, nimic nu l-a împiedicat, spun magistrații, potrivit rolii.ro, să apeleze la martorul C.N., director medical și administrator al Ovidiuls Clinical Hospital, pentru a-l programa pe tatăl său în vederea efectuării unei intervenții chirurgicale și a obține în acest fel un statut preferential, și nu la numărul special pus la dispoziția publicului de spital pentru programări. Poteleanu e acuzat, printre altele, că a primit de la S. A. – reprezentant al unui cunoscut laboratorul de analize medicale, în două rânduri, sumele de 3.500 lei și respectiv, 7.000 lei. În anul 2013, o altă societatea ce activează în domeniul medical a dat mită lui Potelanu, la solicitarea acestuiaspun procurorii. Societatea a achiziționat din fonduri europene, un computer tomograf iar ulterior reprezentanții societății au încercat încheierea unui contract cu CJAS pentru a se stabili un plafon de decontare pentru serviciile prestate, însă s-au lovit de refuzul funcționarilor. În acest context, C.N. l-a cunoscut pe Poteleanu, la care a mers în audiență și care într-o primă fază i-a spus că nu are fonduri pentru încheierea unui asemenea contract iar ulterior, urmare a demersurilor efectuate de C. N.pentru a i se respecta drepturile, a fost încheiat un contract între Mediconst Plus și CJAS, însă sumele stabilite de Potelanu pentru a fi decontate au fost într-un cuantum derizoriu în raport de activitatea unității medicale amintite. Nemulțumit de acest plafon denunțătorul a mers în mai multe rânduri în audiență la Poteleanu, pentru a solicita lămuriri și a adus în discuție și deschiderea spitalului privat pe care acesta și familia sa îl proiectaseră. Cu ocazia acestor întâlniri Poteleanu s-a exprimat că nu are de unde să dea mai mulți bani iar pentru suplimentarea plafonului el, personal, trebuie să facă un efort suplimentar pentru a se deplasa la București, context în care a dat de înțeles că pentru aceste eforturi trebuie „recompensat” prin oferirea de mită, spun procurorii. Mai mult, pentru ca denunțătorul să înțeleagă că trebuie să dea mită dar într-o modalitate discretă, precaută, i-a scris pe diferite bilete ceea ce avea de transmis, respectiv că „face un efort pentru obținerea banilor pentru majorarea plafonului”, după care rupea biletele respective. Dându-și seama că nu poate obține un răspuns pozitiv la solicitările sale dacă nu acceptă să îl mituiască așa cum îi sugerase acesta că trebuie „recompensat” pentru „eforturile sale”, în perioada aprilie – mai 2014, denunțătorul s-a prezentat la biroul președintelui CJAS și i-a remis, într-un plic, suma de 2.000 euro. După acest moment a fost deschis și spitalul privat, această unitate fiind vizată de un control cu privire la situația a doi pacienți, însă aspectele semnalate nu au fost confirmate și nu s-a dispus nici o sancțiune. În perioada respectivă, Poteleanu a început să îi sugereze lui C. N. că are cunoștință despre situația celor 2 pacienți și a insinuat că ar putea fi consecințe negative și chiar sugera că el, în calitatea sa de președinte al CJAS ar putea să facă greutăți în funcționarea spitalului. Întâmplător sau nu, imediat a fost demarat un nou control care s-a finalizat cu sancționarea unității medicale cu o amendă de 5.000 lei.
Dându-și seama că cele spuse de Poteleanu nu au fost întâmplătoare, pentru a contracara alte acțiuni șicanatorii din partea acestuia, a decis să îi de mită încă 2.000 euro, în biroul acestuia. La ceva timp, în toamna anului 2014, Poteleanu i-a solicitat denunțătorului, ca la clinica sa privată să îl spitalizeze pe tatăl său și să se realizeze o intervenție chirurgicală – proteză la genunchiul drept. A acceptat această solicitare însă după realizarea intervenției chirurgicale și externare, Poteleanu a început să îl hărțuiască pe denunțător acuzând că în urma intervenției chirurgicale au apărut complicații. Deși i s-a explicat că aceste complicații nu au survenit în urma intervenției chirurgicale ci din cauza unor afecțiuni preexistente, algomioditrofii, Poteleanu i-a pretins suma de 53.000 euro precizându-i explicit denunțătorului că dacă nu va primi suma solicitată, spitalul privat reprezentat de C.N. va suferi repercusiuni și că din postura sa de președinte al CJAS poate acționa pentru a crea neplăceri în desfășurarea normală a activității spitalului privat, susțin procurorii, potrivit rolii.ro. Urmare a presiunilor venite din partea lui Poteleanu în sensul celor precizate anterior, denunțătorul i-a remis acestuia în patru rânduri suma de 8.000 euro, câte 2.000 euro de fiecare dată.
Poteleanu ar fi primit bani și de la reprezentanții altei clinici din Constanța. D. E. și A. L. au formulat denunț prin care semnalau fapte de corupție pe care le-a perceput personal ca urmare a relaționării cu Poteleanu. În anul 2013, în prima parte a anului, cu ocazia încheierii contractelor privind plafoanele stabilite pentru decontare, D. E. a intrat pentru prima dată, în contact direct cu Poteleanu. Din acel moment s-au menținut relațiile dintre cei doi, în contextul în care președintele CJAS îi solicita sfatul profesional deoarece avea anumite afecțiuni. Cu ocazia unor discuții avute, Poteleanu a început să transmită anumite sugestii, indirect, prin folosirea anumitor cuvinte în anumite contexte. Astfel, în momentul în care se discuta despre stabilirea plafonului de decontare pentru clinică, acesta îi explica denunțătorului despre „eforturile” pe care trebuie să le facă, îi preciza „că este greu la București, că trebuie să lupte să convingă”. Prin aceste sugestii, denunțătorul a înțeles că îi transmite disponibilitatea sa de a lua mită, mai ales că avea cunoștință de la colegii săi care activează în sistemul medical privat că asemenea practici – darea de mită către funcționarii publici implicați în sistem, este o practică generalizată și că fără aceste „comisioane”, funcționarii nu sunt deschiși către rezolvarea problemelor asiguraților. În acest context, denunțătorul s-a consultat cu colega sa, doctor A.L, căreia i-a comunicat cele percepute în urma discuțiilor și au decis de comun acord să dea curs acestor sugestii și să îi ofere mită lui Poteleanu. Cum sumele stabilite ca plafon erau variabile, fiind luni în care suma atingea și echivalentul a 40.000 euro, denunțătorul a convenit cu colega sa să îi dea lui Poteleanu, într-o primă fază, suma de 5.000 euro. În primăvara anului 2014, denunțătorul a decis să îi mai remită cu titlu de mită încă 10.000 euro, mai ales că se apropia perioada de contractare iar Poteleanu aducea în discuție efortul care trebuia depus pentru stabilirea sumelor, sens în care ar trebui să se deplaseze la București. Spunând aceste lucruri denunțătorul a înțeles că trebuie să remită mită pentru a nu exista probleme la stabilirea plafonului.În toamna anului 2014, pe fondul discuțiilor privind rectificările ce urmau a fi realizate pentru plafoanele aferente ultimilor luni până la încheierea viitorului contract, denunțătorul a discutat cu colega sa și au decis să mai remită o tranșă de mită, tot de 10.000 de euro.
În concluzie, Poteleanu e acuzat de procurori că a pretins şi primit de la reprezentanţii unor entităţi medicale private (denunţători în cauză), sumele totale de 102.300 euro şi 24.000 lei şi servicii medicale pentru sine şi rude apropiate (într-unul dintre cazuri serviciile respective s-au ridicat la suma de circa 3.000 euro).
Fostul șef al CJAS a fost achitat, în martie a.c., de 7 infracțiuni de luare de mită, însă a fost condamnat, pentru altele, la pedeapsa de 3 ani, în regim de detneți. Procurorii consideră că pedeapsa este ăprea blândă, așa că au formulat apel. La fel a procedat și Poteleanu, care speră la o pedeapsă mai ușoară.
Mirela PASCAL
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News