Dragoș Pîslaru dezvăluie demersul Guvernului la Bruxelles în controversa Legii ANI
Dragoș Pîslaru dezvăluie demersul Guvernului la Bruxelles în controversa Legii ANI
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestGuvernul României a cerut Comisiei Europene să accelereze analiza modificărilor aduse Legii ANI, astfel încât, dacă vor fi identificate probleme de compatibilitate cu tratatele europene, amendamentul contestat să poată fi corectat de urgență în Parlament înainte de evaluarea jalonului din PNRR. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a explicat că procedura derulată pe componenta de justiție și evaluarea financiară a reformei din PNRR sunt distincte, dar rezultatul primei analize poate influența acordarea banilor.
Dragoș Pîslaru a explicat că solicitarea de clarificări privind modificările legislative a venit din partea Direcției Generale de Justiție a Comisiei Europene (DG JUST), în timp ce evaluarea propriu-zisă a îndeplinirii reformei asumate prin PNRR va putea fi finalizată după includerea acesteia în Cererea de plată 6.
Pîslaru: Punctul final de vedere asupra banilor va veni după Cererea de plată 6
Ministrul a precizat că analiza privind respectarea angajamentelor asumate de România nu este finalizată în acest moment.
„Demersul legat de ANI a izvorât de la DG JUST, Directoratul General Justiție, cu o scrisoare pe care directoarea generală Ana Gallego a trimis-o României pentru a clarifica niște elemente care au ajuns și din spațiul public în presă”, a declarat Pîslaru.
În ceea ce privește consecințele asupra fondurilor aferente reformei, verdictul final urmează să vină ulterior.
„Ceea ce vă pot spune este că colegii cu care am discutat eu astăzi [...] vor putea să-și exprime punctul final de vedere la banii aferenți reformei abia după ce o depunem în Cererea de plată 6”, a adăugat ministrul.
Analiza pe justiție și banii din PNRR: „Sunt distincte, dar legate”
Întrebat dacă solicitarea de clarificări privind Legea ANI și evaluarea jalonului din PNRR sunt două chestiuni diferite, Pîslaru a răspuns: „Sunt distincte, dar legate.”
Ministrul a explicat că o eventuală concluzie negativă a DG JUST privind respectarea tratatelor europene ar urma să fie transmisă structurilor Comisiei Europene care se ocupă de PNRR.
„În condițiile în care Directoratul General Justiție analizează și confirmă că sunt probleme legate de nerespectarea tratatelor, asta înseamnă că îi vor înștiința pe colegii lor [...] care se ocupă de PNRR cu privire la aceste concluzii. Comisia Europeană acționează, așa ca în cazul unui guvern, când ministerele acționează împreună, la fel și Comisia Europeană acționează împreună”, a declarat Pîslaru.
Consecința ar putea fi una directă asupra evaluării reformei.
„Deci, un verdict al Comisiei în care constată că sunt elemente care au încălcat tratatele europene, evident ar duce la o evaluare negativă”, a continuat ministrul.
Guvernul a cerut urgentarea evaluării Legii ANI
În privința răspunsului pe care România trebuie să îl ofere Comisiei Europene, Pîslaru a indicat Ministerul Justiției drept instituția care, în mod normal, gestionează această componentă, precizând însă că nu cunoaște detaliile procedurii.
„În mod normal discutăm de Ministerul Justiției, dar recunosc că nu este un subiect care se află în sfera mea de competențe și nu am aceste detalii”, a spus ministrul.
Pîslaru a confirmat însă că Guvernul a solicitat Comisiei Europene accelerarea evaluării, tocmai pentru ca România să aibă timp să intervină legislativ în cazul unui răspuns negativ.
„Ce știu este că Guvernul României a rugat Comisia Europeană să accelereze evaluarea cu privire la aceste elemente și asta e foarte important de explicat de ce, pentru că dacă cumva există constatări că acel amendament aduce atingere tratatelor să poată să fie corectat în Parlament de urgență, astfel încât să putem obține banii pe jalon”, a declarat Pîslaru.
Două scenarii pentru România: jalonul trece sau amendamentul este corectat
Potrivit ministrului, celelalte prevederi aferente jalonului au fost consultate anterior cu reprezentanții Comisiei Europene și ar îndeplini cerințele reformei.
„Restul jalonului a fost consultat de altfel cu Comisia Europeană înainte și restul textului îndeplinește reforma”, a afirmat Pîslaru.
În aceste condiții, Guvernul lucrează cu două scenarii. Dacă analiza europeană nu identifică probleme, jalonul ar urma să fie evaluat favorabil. Dacă amendamentul contestat este considerat problematic, Executivul speră ca acesta să poată fi modificat rapid în Parlament înainte de evaluarea finală.
„Deci practic avem această șansă: dacă nu sunt probleme, înseamnă că jalonul va trece, dacă sunt probleme pe acel amendament avem șansa să le corectăm [...] în Parlament și atunci iarăși să ne obținem banii”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ti-a placut articolul?
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCOMENTARII
Dorim ca platforma noastră să fie un spațiu al dialogului civilizat, al exprimării libere și al dezbaterilor bazate pe respect reciproc. Fiecare cititor are dreptul să își exprime opiniile, să critice, să argumenteze și să își susțină punctul de vedere, însă acest drept trebuie exercitat cu respectarea celorlalți participanți la discuție. Pentru menținerea unui mediu decent și echilibrat, nu sunt permise următoarele tipuri de comentarii: ...
Vezi regulamentul complet
2.8° Constanța 






.jpeg_t.jpeg)





