E grea munca pe litoral! Tinerii din HORECA se plâng că trebuie să muncească 12 ore pe zi pe salarii mici

Sezonul estival aduce an de an presiune maximă în industria HoReCa, dar în 2026, provocările par să capete nuanțe noi. În timp ce unii antreprenori spun că interesul tinerilor pentru muncă a crescut, alții reclamă pretenții salariale ridicate și o implicare scăzută. Între percepții și realitate, piața muncii din restaurante pare mai fragmentată ca niciodată.

Industria ospitalității din România se află într-un moment de transformare, în care așteptările angajatorilor se ciocnesc tot mai des de valorile și stilul de viață al noii generații. Generația Z, adesea etichetată drept mai puțin dispusă la compromisuri, schimbă regulile jocului într-un domeniu cunoscut pentru ritmul alert și programul solicitant. Pe litoral, unde sezonul este scurt și intens, implicarea fiecărui angajat contează.

În restaurantele deschise tot anul, stabilitatea echipei schimbă însă dinamica. Redactorii Replica au contactat mai mulți antreprenori din HoReCa pentru a înțelege cum arată, relația dintre angajatori și tineri în vara lui 2026.

Sezonier vs. permanent: două realități diferite

Una dintre cele mai clare diferențe apare între afacerile sezoniere și cele deschise pe tot parcursul anului. Antreprenorii de pe litoral resimt presiunea recrutării rapide, în timp ce restaurantele permanente beneficiază de echipe deja formate, consolidate, pe care se pot baza.

Crinu Danu, patronul restaurantului Marco Polo din Constanța a declarat pentru Replica de Constanța: „Industria HoReCa se împarte în două categorii: cei care își desfășoară activitatea permanent și cei care au activitate sezonieră. Cei cu activitate permanentă nu ar avea de ce să întâmpine dificultăți în recrutarea de personal tânăr, având deja nucleul format.“

În cazul său, recrutarea nu a fost o problemă în 2026: cereri au existat, însă numărul de posturi disponibile a fost limitat, restaurantul său având deja aproximativ 45 de angajați permanenți.

În ceea ce privește atitudinea tinerilor, acesta a mai spus: „Unii dintre ei se adaptează, alții nu, iar atunci le recomandăm un alt domeniu de activitate, unde se pot adapta mai ușor și unde își pot găsi o vocație. În general, noi ne adresăm acelor tineri care, pentru o perioadă de timp, aleg să își creeze un viitor în acest domeniu de activitate. Totuși, există o schimbare în bine în atitudinea celor tineri prin implicarea la locul de muncă, posibil văzând greutățile părinților din această perioadă și dorind să nu devină o povară pentru ei.“

Iată cum, contrar percepției generale, nu toți antreprenorii vorbesc despre lipsă de interes. Unii spun chiar că tinerii sunt mai deschiși ca în anii trecuți: „a crescut interesul tinerilor pentru ocuparea unui loc de muncă în domeniul HoReCa“, spune un alt antreprenor din domeniu. În același timp însă, apare o constantă: dorința pentru program mai lejer și control mai mare asupra timpului personal.

Programul tipic pentru sezonul estival este de 10-12 ore pe zi, ceea ce intră în conflict cu așteptările noii generații. Antreprenori din stațiunea Mamaia spun că „majoritatea tinerilor caută program de o zi cu o zi și maxim opt ore. Tinerii spun că programul de 12 ore este prea lung și prea greu, dar adevărul este că au pauze, programul este fragmentat, nimeni nu le cere să lucreze 12 ore continuu.“

Ospătar la locul de muncă

Salarii mari, muncă puțină

Un alt punct sensibil îl reprezintă așteptările salariale. Antreprenorii vorbesc despre cerințe care, uneori, nu sunt susținute de experiență: „tinerii cer salarii mari, de peste 4.000-5.000 de lei, uneori chiar 7.000 lei și nu prea vor să muncească“.

Bani

Alții antreprenori au adăugat că „așteptările salariale depind foarte mult de experiența fiecăruia, cei care au mai lucrat în anii trecuți clar că au pretenții salariale mai mari, iar experiența îi îndreptățește să ceară acest lucru , cei care lucrează pentru prima dată , inițial cer niște salarii mari dar după o discuție cu ei despre experiență în lucru , abilități și disponibilitate, înțeleg că nu se încadrează în zona salarială solicitată de ei, unii acceptă salariul de debutant alții nu.“

În ceea ce privește nivelul de implicare al tinerilor la locul de muncă, percepțiile sunt împărțite. Unii antreprenori sunt critici și spun că „tinerii nu acceptă autoritatea, nu te poți baza pe ei, sunt pe picior de plecare oricând!“, în timp ce alții au observat o schimbare pozitivă. Crinu Danu remarcă: „Există o schimbare în bine în atitudinea celor tineri prin implicarea la locul de muncă, posibil văzând greutățile părinților și dorind să nu devină o povară pentru ei.”

Pe litoral, când vine vorba de angajări sezoniere, experiențele unor patroni au fost pozitive în ceea ce privește atitudinea tinerilor veniți din țară pentru a lucra pe litoral și negativă în ceea ce îi privește pe tinerii constănțeni:

„Tinerii cer salarii mari, de peste 4.000 -5.000 de lei și nu prea vor să muncească. Observ tineri care vin din țară și sunt dornici să lucreze, dar tinerii constănțeni nu prea vor. Cer salarii mari și muncă puțină. Ei vor să stea pe TikTok, să fie influenceri.“

Aplicație TikTok pe telefon

Prefer să angajez persoane de peste 30-35 de ani

În ciuda deschiderii către tineri, mulți antreprenori recunosc că, atunci când trebuie să aleagă, preferă angajați mai maturi, cu vârste peste 30-35 de ani. Motivul principal: stabilitatea și responsabilitatea. Surse din domeniu spun că: „preferăm persoanele mai în vârstă, care au mai lucrat în acest domeniu și care au familii, iar acest loc de muncă le asigură un venit decent pentru a-și întreține familiile.“

Totuși, această alegere vine cu un compromis: costuri mai mari și dificultatea de a găsi oameni disponibili pentru contracte sezoniere: „Da, costurile cu salarizarea pentru cei mai în vârstă sunt net mai mari dar și implicarea lor face diferența la locul de muncă pe care îl ocupă“, au completat aceștia.

Tinerii nu mai acceptă condițiile tradiționale fără negocieri

Realitatea din HoReCa în 2026 nu este nici albă, nici neagră. Tinerii nu sunt complet dezinteresați de muncă, dar nici nu mai acceptă condițiile tradiționale fără negocieri. În același timp, antreprenorii sunt presați de costuri, sezon scurt și nevoia de eficiență.

În final, este necesar un compromis din ambele părți: angajatorii trebuie să comunice mai transparent și să ofere condiții corecte, iar tinerii trebuie să înțeleagă ritmul și cerințele unui domeniu intens. Calitatea serviciilor din restaurante depinde în mod direct de buna înțelegere între ei.