Fraude fiscale și bani spălați! Cum a reușit o rețea din Constanța să prejudicieze statul cu 17 milioane de lei

Mai mulți membri ai unei rețele infracționale au reușit să dea o mega lovitură statului și să-l prejudicieze cu 17 milioane de lei. Gruparea, activă în județul Constanța, a folosit firme-fantomă și tranzacții fictive folosind metode sofisticate. Fondurile ilicite erau disimulate în conturi externe sau investite în bunuri de lux, precum imobile, vehicule și centre SPA. DIICOT a intervenit, confiscând numerar, terenuri, clădiri și vehicule de lux, în timp ce instanțele au confirmat măsurile asigurătorii până la soluționarea cazului.

O anchetă de amploare desfășurată de DIICOT Constanța a demascat o rețea infracțională specializată în evaziune fiscală și spălare de bani. Gruparea era formată din 12 membri care utilizau firme-fantomă și metode complexe pentru a masca proveniența ilegală a fondurilor. Prejudiciul cauzat statului român a fost estimat la peste 17 milioane de lei.

Cum a acționat gruparea

Gruparea a ajuns în atenția procurorilor încă din 2015, la scurt timp după ce câțiva dintre membrii ei au pus bazele unor societăți comerciale: SC Karum Colect SRL, SC Cuantigen SRL, SC Tan Steel Holding SRL, SC Adifier Colect SRL și SC Șuță Agrotransport. Gruparea a înregistrat în mod repetat în evidenţele contabile şi în alte documente legale cheltuieli care nu au la bază operaţiuni reale sau alte operaţiuni fictive, pe baza documentelor având ca emitent una sau mai multe dintre societățile de mai sus, fără ca acestea să fie urmate de livrări, marfa fiind procurată din alte surse „la negru“.

Pentru „albirea” sumelor de bani provenind din evaziune fiscală, gruparea a efectuat în mod repetat viramente în conturile societăţilor menţionate, reprimind ulterior în numerar aceleaşi sume, în scopul reintroducerii în circuitul financiar, aspecte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani.

Facturi false, transferuri ascunse și firme-fantomă

Concret, gruparea utilizează strategii bine puse la punct pentru a ascunde originea fondurilor. Prin intermediul firmelor-fantomă, rețeaua genera documente contabile care atestau tranzacții comerciale inexistente, reducând artificial baza de impozitare. Sumele de bani erau mutate constant între diverse conturi bancare pentru a crea confuzie și a ascunde traseul real al fondurilor. Fondurile ilicite erau utilizate pentru achiziționarea de bunuri de valoare, inclusiv terenuri, clădiri și vehicule de lux, toate având scopul de a masca proveniența banilor. O parte din bani era reinvestită în afaceri legitime, creând aparența unor operațiuni legale.

Rolurile bine definite ale membrilor rețelei

În centrul operațiunii se aflau Hasan Nazmi, coordonatorul financiar al grupului, și Ismail Harun, care se ocupa de falsificarea documentelor contabile. Memet Sebatin era responsabil de transferul fondurilor către conturi externe. Alte persoane, precum Popa Iuliana și Stoica Vasilică, au fost implicate în gestionarea firmelor-fantomă și achizițiile de bunuri imobiliare.

Rețeaua beneficia de sprijinul altor societăți radiate sau aflate în insolvență, utilizate pentru a acoperi urmele financiare și a împiedica autoritățile să urmărească fluxul banilor.

Achitați pe fond, rejudecați... la apel

Autoritățile au dispus confiscarea unor bunuri și sume importante pentru a acoperi prejudiciul adus statului. Printre acestea se numără bani numerar, în valoare de 36.200 lei, 13.300 euro și 3.400 USD, descoperiți în urma perchezițiilor, vehicule, precum motociclete de lux, Harley-Davidson FXDCI, și autoturisme de înaltă clasă, BMW 520I. De asemenea, au fost descoperite și proprietăți imobiliare în tot județul, precum terenuri agricole și intravilane în Techirghiol, Agigea și Amzacea, alături de clădiri folosite ca centre spa sau locuințe.

Inculpații vor să-și pună la adăpost proprietățile, dar n-au loc de procurori

Sechestrul asigurator asupra acestor bunuri, au spus inculpații în instanță, nu este numai vădit disproporționat şi nelegal, dar el este menținut de 10 ani, perioadă în care mare parte a acestor imobile nu au putut fi terminate, recepționate, s-au degradat şi cu toate acestea, mai spun inculpații, au fost obligați să plătească impozitele şi taxele aferente, deși în numeroase rânduri au invocat faptul că legalitatea măsurii nu a fost verificată în termenele prevăzute de lege, instanțele nu au sancționat aceste nelegalități, considerând că termenele nu sunt de decădere, nu atrag încetarea de drept a măsurii şi sunt numai niște termene orientative, fără o valoare juridică.

Având în vedere perioada de 10 ani de când a fost instituit primul sechestru în 2015, inculpaţii au solicitat să se dispună ridicarea acestei măsuri asiguratorii, măcar în parte, asupra bunurilor care nu fac obiectul şi nu puteau să provină din sumele obținute prin presupusa săvârșire a infracțiunilor, sau chiar aparțin altor persoane.

Instanța de fond i-a achitat pe infractori, ca urmare a prescrierii faptelor, însă judecătorii au menținut sechestrul instituit de DIICOT. Cu alte cuvinte, rămân cu conturile bancare blocate și confiscarea bunurilor utilizate în activitățile infracționale, inclusiv mașinile de lux, casele, vilele și terenurile generoase, de zeci de mii de hectare.

Procurorii au obținut, la apel, rejudecarea dosarului, pe 18 februarie fiind stabilit următorul termen de judecată.