”Halep suferă de sindromul impostorului!”. Navratilova anunță o mare problemă a Simonei
”Halep suferă de sindromul impostorului!”. Navratilova anunță o mare problemă a Simonei
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestMartina Navratilova a găsit o explicație pentru evoluția slabă pe care Simona Halep a avut-o în a doua parte a meciului cu Karolina Pliskova, din semifinalele de la Miami.
"Suferă de sindromul impostorului, chiar dacă a câștigat un turneu de Grand Slam și a fost numărul 1 WTA", a spus fosta mare campioană, în timpul comentariului de la televiziunea BT Sport.
Simona Halep a condus-o pe Karolina Pliskova cu 5-3, în primul set, dar a avut o cădere inexplicabilă, care a dus la pierderea a 9 game-uri consecutive. S-a terminat 7-5, 6-1 pentru sportiva din Cehia, iar românca de 27 de ani a ratat șansa de a reveni numărul unu mondial.
Ce este sindromul impostorului
”Sindromul impostorului te face să te simți vinovat(ă) și vulnerabil(ă) din cauză că, gândești tu, ocupi o poziție și te bucuri de privilegii care, poate, nu ți s-ar cuveni de drept. Dimpotrivă, efectul Dunning-Kruger te face să te consideri o victimă din cauză că, gândești tu, sigur ai fi îndreptățit(ă) să ocupi poziții și să primești recompense superioare.
Sindromul impostorului nu e considerat o trăsătură de personalitate (relativ stabilă), nici o boală psihică (ce ar necesita o terapie). E plasat de psihologi în categoria distorsiunilor cognitive, posibil de corectat prin procese de dezvoltare personală și profesională (educație, coaching etc.).
Nu e doar o obișnuință individuală de a te raporta la competențele și performanțele tale, e un fenomen cu rădăcini și consecințe sociale profunde. Are legătură cu educația primită în familie și în școală.
Are legătură cu mobilitatea socială: procesul prin care persoane care s-au născut în familii ne-favorizate și defavorizate ajung, prin educație, pe poziții socio-profesionale superioare – unde, din cauza originii lor sociale, se simt fake-uri.
Are legătură cu exacerbarea competiției profesionale, cu feedback-urile negative și cu faptul că, aflați în competiție cu tine, oamenii evită să-ți recunoască performanțele, le minimizează ori chiar le neagă.
Are legătură cu relativizarea adevărurilor absolute și a criteriilor de performanță, cu multiplicarea perspectivelor și alternativelor în științe și în practicile profesionale”, se arată pe elisabetastanciulescu.ro.
sursa: Digisport.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News