În plină criză energetică, Bruxellesul mizează pe România: proiect major pentru transportul energiei din Caucaz

Uniunea Europeană consideră proiectul cablului submarin din Marea Neagră, care ar urma să transporte energie verde din Azerbaidjan și Georgia către Europa prin România, drept un element esențial pentru consolidarea conexiunilor energetice dintre Europa și Caucazul de Sud. Proiectul a fost inclus recent de Comisia Europeană pe lista proiectelor de interes comun ale UE, statut care îi permite accesul la finanțare europeană și îl transformă într-o investiție strategică pentru securitatea energetică a continentului.

Proiectul cablului submarin din Marea Neagră, care prevede transportul de energie verde din Azerbaidjan și Georgia către Europa, va reprezenta un pas important în consolidarea legăturilor dintre Europa și Caucazul de Sud, a declarat Cristina Lobillo, Directoarea Platformei Energetice a UE și a Grupului de Lucru pentru Relații Internaționale (Direcția F) din cadrul Direcției Generale pentru Energie (DG ENER) a Comisiei Europene.

Ea a făcut declarația cu ocazia celei de-a 12-a Reuniuni Ministeriale a Consiliului Consultativ al Coridorului Gazelor de Sud (SGC) și a celei de-a 4-a Reuniuni Ministeriale a Consiliului Consultativ pentru Energie Verde (GEAC) de la Baku.

Potrivit ei, Comisia Europeană a inclus recent proiectul cablului submarin din Marea Neagră pe lista proiectelor de interes comun (PMI). Acest statut îi va permite să solicite finanțare prin programul Connecting Europe Facility. Proiectul va reprezenta un pas important pentru consolidarea legăturilor dintre Europa și Caucazul de Sud.

„Așteptăm cu interes rezultatele discuțiilor în curs pentru a conecta mai strâns acest proiect la Coridorul de Energie Verde care leagă Marea Caspică de Europa”, a afirmat Cristina Lobillo.

Între timp Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria au semnat pe 17 decembrie 2022 un acord de parteneriat strategic care prevede construcția unui cablu submarin de transport al energiei electrice de 1.000 MW prin Marea Neagră, cu o lungime de 1.195 de kilometri. Cablul e proiectat să transmită electricitate verde generată în Azerbaidjan și Georgia către România, urmând ca transportul să continue spre Ungaria și alte țări europene, ceea ce va extinde accesul Europei la surse de energie regenerabilă din regiunea Caucazului.

În septembrie 2024 operatorul român de transport al energiei electrice Transelectrica, operatorul georgian Georgian State Electrosystem, compania energetică azeră AzerEnerji și compania energetică maghiară MVM au înființat o societate mixtă pentru a instala cablul submarin prin Marea Neagră.

Cablul submarin ar urma să aibă o capacitate de aproximativ 1.000 MW și o lungime de aproape 1.200 de kilometri, transportând electricitate produsă din surse regenerabile în Azerbaidjan și Georgia către România, de unde energia ar continua către Ungaria și alte state europene. Proiectul face parte din strategia Uniunii Europene de diversificare a surselor de energie și de reducere a dependenței de rutele tradiționale de aprovizionare, într-un context geopolitic tot mai tensionat în regiunea extinsă a Mării Negre și a Orientului Mijlociu, potrivit stiripesurse.ro.