"În România, criza nu e profundă, aşa cum a fost în anii 1929 - 1933"

Lucian Croitoru, consilier al BNR:

Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României, s-a aflat ieri la Constanţa, la o conferinţă cu tema "Perspective şi provocări pentru redresarea economiei şi reluarea creşterii economice - viziunea unui bancher central". În cadrul întâlnirii cu studenţii economişti de la Universitatea Ovidius, Croitoru a dezvăluit că a absolvit Liceul Economic din Constanţa, dar şi faptul că în acea perioadă nici el nu înţelegea ştiinţa economică.

"Eu am făcut Liceul Economic din Constanţa şi vreau să vă spun că mi se păreau atât de încâlcite şi de nedesluşit aceste discipline referitoare la economie, încât pe vremea când am făcut eu liceul, ţara era încă în socialism şi mi se părea foarte dificilă, mai ales distincţia dintre venitul naţional, produs naţional şi produs social. Mi se păreau aşa de confuze pentru că nu erau bine definite. (...) Încercaţi să înţelegeţi substanţele, pentru că nouă nu ni se defineau şi de aceea ne speriasem", le-a spus Lucian Croitoru studenţilor. Alături de el s-au aflat Tiberius Epure decanul Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Ovidius, Victor Ploae, prorector al Universităţii Ovidius, Aliss Andreescu, şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa, profesori din cadrul universităţii Ovidius, dar şi din cadrul liceelor constănţene cărora li s-au alăturat elevi şi studenţi interesaţi de ştiinţele economice. Prorectorul Universităţii "Ovidius" Constanţa, Victor Ploae, este de părere că "în general, bancherii când vorbesc, cam 10% trebuie înţeles de marele public, 90% rămâne pentru ei. Acest lucru se întâmplă pentru că întotdeauna un reprezentant al Băncii Naţionale, când face o afirmaţie, poate să genereze uneori dezastre pe burse, pe piaţa de împrumuturi, pe cursul de schimb, acesta fiind efectul aşa numitei teorii a espectativelor raţionale. Mai exact, oamenii anticipează despre ce este vorba şi acţionează de regulă în sensul opus al politicilor pe care Guvernul sau Banca Naţională le construieşte pentru a îndrepta lucrurile şi atunci întotdeauna când veţi asculta un bancher să nu vă înţelegeţi că veţi înţelege chiar tot ce vă va spune". În cadrul aceleiaşi conferinţe, Lucian Croitoru a vorbit despre elementele ce au dus la producerea crizei economice în lume şi în România şi mai ales ce metode trebuie adoptate pentru a ne menţine ţara pe linia de plutire. Totodată acesta a mai prezentat şi faptul că Europa şi-a utilizat foarte mult din instrumente, iar dacă ar trebui să facă faţă din nou unui şoc, nu ar avea cu ce. "Acum, după ce criza a apărut în lume, recesiunea a apărut şi la noi, s-a spus că am avut un boom imobiliar, ceea ce e adevărat. Am avut credite foarte mult peste puterile populaţiei, rezultând un consum excesiv. Pornind de la acest lucru, mulţi economişti sugerează în mod greşit că ar trebui să ne mutăm într-o societate care investeşte, însă am trăit într-o astfel de societate în anii '80, când toată lumea avea bani şi nu avea ce cumpăra cu ei. A investi în bunuri ce nu sunt cerute nu duce la nimic bun", a declarat Croitoru. "În România, criza nu e profundă, aşa cum a fost în anii 1929 - 1933, când foştii bogaţi, care înaintea făceau baie în şampanie sau în lapte, stăteau cu mâna întinsă la ciorbă de stat. Noi încă nu am ajuns la acest punct. Ceea ce trăim noi în zilele noastre este o mergere în jos a economiei pentru o perioadă. În anii 2008 - 2009, nivelul de trai al românilor a scăzut, au dispărut multe locuri de muncă, dar nu a fost o criză", a mai afirmat Croitoru. "Datoria externă, publică a României este foarte mică, după metoda ESA împrumutată din Uniunea Europeană este de 30% şi după vechea metodă este de 36%. Este oricum mică şi departe de pragul de 60% care este necesar să fim admişi în zona euro", a încheiat Lucian Croitoru.

Simona RUSU