Investiţiile globale în energia verde, egale cu cele din industria combustibililor fosili

Pentru prima dată în istorie, lumea a investit la fel de mulţi bani în înlocuirea combustibililor fosili cât a cheltuit pentru producerea de petrol, gaze şi cărbune, potrivit unei analize BloombergNEF referitoare la anul 2022.

Conform sursei citate, investiţiile globale în tranziţia către o energie curată au atins 1,1 trilioane de dolari în 2022, sumă aproximativ egală cu cea investită în producţia de combustibili fosili. BloombergNEF menţionează că niciodată până acum suma cheltuită pentru trecerea la energia regenerabilă, maşini electrice şi surse noi de energie precum hidrogenul nu a depăşit un trilion de dolari.

Deşi suma reprezintă o creştere cu 31% faţă de 2021, încă reprezintă doar o fracţie din ceea ce este necesar pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi combaterea încălzirii globale. BloombergNEF estimează că investiţiile anuale în tranziţie trebuie să se tripleze în restul acestui deceniu pentru a oferi lumii o şansă să atingă nivelul zero emisii până în 2050.

Energia solară şi eoliană au atras cea mai mare parte a investiţiilor în 2022, ajungând la 495 de miliarde de dolari, o creştere cu 17% faţă de anul precedent, notează sursa amintită. Urmează vehiculele electrice, cu 466 de miliarde de dolari, suma investită în acestea crescând cu 54%. Aproape jumătate din totalul investiţiilor globale în tranziţia energetică - 546 de miliarde de dolari - au fost realizate în China, în timp ce SUA s-au clasat pe locul al doilea, cu 141 de miliarde de dolari. Dacă BloombergNEF ar fi luat în calcul Uniunea Europeană ca o singură entitate, aceasta s-ar fi clasat pe locul al doilea, cu 180 de miliarde de dolari.

Potrivit BloombergNEF, cei 1,1 trilioane de dolari acoperă banii investiţi în implementarea tehnologiilor cu energie curată. Nu includ, însă, cei 274 de miliarde de dolari cheltuiţi în întreaga lume, anul trecut, pentru extinderea şi consolidarea reţelelor electrice, 79 de miliarde de dolari investiţi în lanţuri de aprovizionare cu energie curată şi producţie sau 119 miliarde de dolari - finanţare prin capitaluri proprii strânse de companiile de tehnologie curată. Luând în calcul şi aceste sume, banii investiţi în tranziţie ajung la aproximativ 1,6 trilioane de dolari.

Faptul că investiţiile în energia curată le-au egalat în esenţă pe cele din sectorul combustibililor fosili este remarcabil, având în vedere că investiţiile în acele surse de energie mai vechi şi poluante au crescut în 2022, potrivit BloombergNEF, care concluzionează că, din cauza preţurilor ridicate ale combustibililor, investiţiile la nivel mondial în acest sector au sporit cu 214 miliarde de dolari.
 Eurostat: Ponderea combustibililor fosili în energia brută disponibilă în UE s-a stabilizat la 70% în 2021

Uniunea Europeană (UE) continuă să depindă în mare măsură de combustibilii fosili pentru aprovizionarea sa cu energie, ponderea acestora în energia brută disponibilă în blocul comunitar situându-se la 70% în 2021, nivel similar cu cel din 2020, arată datele publicate ieri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Acest procent a scăzut semnificativ în ultimele decenii, datorită creşterii ponderii energiei din surse regenerabile. Din 1990, primul an pentru care sunt disponibile datele, ponderea combustibililor fosili folosiţi în Uniunea Europeană a scăzut cu 13 puncte procentuale (pp), notează Agerpres.

În 2021, Malta (96%) a rămas statul membru UE cu cea mai ridicată pondere a combustibililor fosili în energia brută disponibilă, urmată de Ţările de Jos şi Cipru (ambele cu 89%), Irlanda şi Polonia (ambele cu 88%). Cele mai multe state membre UE au avut o pondere între 50% şi 85% (inclusiv România, 72,4%), doar Suedia (32%), Finlanda (38%) şi Franţa (48%) au avut sub 50%.

În 2021, faţă de 2020, în doar cinci state membre UE - Finlanda (minus 3 pp), Belgia (minus 3 pp), Lituania (minus 3 pp), Portugalia (minus 2 pp) şi Danemarca (minus 2 pp) a scăzut uşor ponderea combustibililor fosili în energia brută disponibilă, iar cel mai semnificativ avans a fost în Bulgaria (4 pp), Estonia (3 pp), Polonia şi Slovacia (ambele cu 2 pp) şi Spania (1 pp).

În ultimul deceniu, toate statele membre UE au înregistrat o scădere a ponderii combustibililor fosili în energia brută disponibilă. Cel mai semnificativ declin a fost în Danemarca (de la 81% la 57%; minus 25 pp), urmată de Estonia (de la 91% în 2010 la 69% în 2021; minus 22 pp) şi Finlanda (de la 57% la 38%; minus 19 pp).

Pe de altă parte, cele mai reduse scăderi au fost în Germania (de la 81% la 79%; minus 2 pp), România (de la 75% la 72%; minus 3 pp), Malta (de la 100% la 96%; uşor peste minus 3 pp), Ungaria (de la 73% la 69%; minus 4 pp) şi Franţa (de la 52% la 48%; minus 4 pp).

Cotaţia futures a gazelor naturale cu livrare în luna februarie era de 54 de euro pentru un Megawatt-oră ieri, în deschiderea sesiunii de la Bursa din Amsterdam. Preţul a urcat ulterior până la 58,5 euro, iar la ora 13.10 atingea 57,5 euro.

Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna martie a scăzut cu 0,3% în a doua parte a zilei de ieri, la ICE Futures Europe, atingând 86,44 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în martie a coborât tot cu 0,3%, la 79,41 dolari barilul la ora locală 08.10.

Cotaţia futures a aurului cu livrare în aprilie a coborât cu 0,2%, la 1.941,40 dolari uncia ieri, la Comex New York, la ora 08.07, cea spot - cu 0,1%, la 1.925,55 dolari/uncie.

Preţul grâului cu livrare în luna martie a urcat cu 1% ieri, la Bursa din Chicago (CBOT), ajungând la 7,57 dolari/buşel la ora 08.07, cotaţia porumbului cu livrare în martie - cu 0,5%, la 6,86 dolari/buşel, potrivit bursa.ro .