Justiția italiană redeschide ancheta privind asasinarea regizorului Pier Paolo Pasolini, la 51 de ani de la crimă
Justiția italiană redeschide ancheta privind asasinarea regizorului Pier Paolo Pasolini, la 51 de ani de la crimă
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestJustiţia italiană a redeschis ancheta privind asasinarea, în 1975, a scriitorului, regizorului şi jurnalistului Pier Paolo Pasolini, a declarat luni avocatul care a iniţiat cererea. Stefano Maccioni, care solicită de mai mulţi ani noi investigaţii, a afirmat că speră ca această redeschidere „să pună capăt acestei poveşti”.
„Fac apel la cei care ştiu ceva şi care nu au avut curajul să vorbească, să o facă acum”, a adăugat avocatul care, în trecut, l-a reprezentat pe vărul lui Pasolini.
Regizorul a fost ucis prin acte de cruzime
Pier Paolo Pasolini, artist şi intelectual de stânga, a fost găsit mort la vârsta de 53 de ani, pe o plajă din apropierea Romei, la 2 noiembrie 1975. Fusese bătut cu sălbăticie, iar apoi un Alfa Romeo GT - al său sau al altcuiva - îi trecuse peste corp.
În aceeaşi zi, Giuseppe „Pino” Pelosi, un tânăr în vârstă de 17 ani, a fost arestat la volanul maşinii victimei. El s-a declarat singurul vinovat, afirmând că s-a apărat împotriva unei tentative de viol din partea regizorului.
După ce a fost încarcerat timp de aproape zece ani, Pino Pelosi şi-a retras mărturisirea în 2005, punând crima pe seama a trei bărbaţi neidentificaţi care vorbeau cu accent sicilian. Potrivit lui Stefano Maccioni, testele ADN au demonstrat prezenţa altor persoane la locul crimei. Avocatul i-a îndemnat pe procurori să „pună cap la cap piesele puzzle-ului”.
De la moartea lui Pasolini, au apărut tot mai multe teorii privind motivele asasinării sale, de la şantaj până la un contract comandat de extrema dreaptă sau de mafie.
Ultimul film al regizorului, „Salo sau cele 120 de zile ale Sodomei”, o critică a Italiei fasciste lansată după moartea sa, a provocat un scandal din cauza reprezentării explicite a violenţei şi a abuzurilor sexuale. Pasolini a trăit fără să se teamă de controverse, atacând valorile burgheze, cenzura catolică şi ameninţarea neofascismului, punând în acelaşi timp în lumină duritatea existenţei printr-o privire adesea sumbră şi fără compromisuri, potrivit news.ro.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Ti-a placut articolul?
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestCOMENTARII
Dorim ca platforma noastră să fie un spațiu al dialogului civilizat, al exprimării libere și al dezbaterilor bazate pe respect reciproc. Fiecare cititor are dreptul să își exprime opiniile, să critice, să argumenteze și să își susțină punctul de vedere, însă acest drept trebuie exercitat cu respectarea celorlalți participanți la discuție. Pentru menținerea unui mediu decent și echilibrat, nu sunt permise următoarele tipuri de comentarii: ...
Vezi regulamentul complet
2.6° Constanța 








.jpeg_t.jpeg)





