Localnicii din Caraorman vând peştele cu 1,5 şi cumpără apa cu 6 lei

Senatorul Nicolae Moga sprijină pescarii din Deltă

Situaţie mai mult decât dramatică pentru locuitorii din satul tulcean Caraorman, unde locurile de muncă reprezintă un lux, singura îndeletnicire din care se pot scoate bani rămânând pescuitul. Dar cum legea este făcută pentru a se respecta, nici pescuitul nu mai reprezintă o sursă de venit atât de sigură având în vedere că taxa este mare, iar producţia mică, aproape insuficientă pentru acoperirea strictului necesar.

Mai mult decât atât, localnicii sunt pe cale să rămână şi fără unica sursă de venit, deoarece Consiliului Judeţean Tulcea a hotărât că pescarul trebuie să atingă o cotă anuală de peşte, dacă nu, i se retrage permisul de pescuit, iar zona va fi declarată protejată. "Este foarte greu, nu sunt locuri de muncă, clădirile sunt lăsate în paragină în loc să fie transformate în hoteluri. Principala sursă de venit o constituie pescuitul dar acum fiind iarnă este şi mai greu. Cu transportul e nenorocire, e mai scump acesta decât marfa în sine. De aici şi preţurile mari din magazine. Vindem peştele cu 1,5 lei şi luăm apa cu 6 lei", a decalarat, pentru "Replica", Alexandru Platon din satul Caraorman. Mai mult decât atât, taxa anuală pentru pescuit se ridică undeva la 200 de lei, spre disperarea celor care sunt nevoiţi să supravieţuiască din aşa ceva. Dar din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile şi a sloiurilor de gheaţă prezente pe Dunăre, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) a anunţat că în baza atribuţiilor şi prevederilor legale în vigoare a stabilit, prin Dispoziţie a Guvernatorului ARBDD, prelungirea valabilităţii autorizaţiilor de pescuit comercial, a autorizaţiilor de mediu şi a permiselor de pescuit comercial emise sau vizate în anul 2011 până la data de 16.03.2012, moment în care localnicii vor plăti o nouă taxă. "Când ne gândim că vine iarna, ne apucă tristeţea. Trebuie să tragem vara pentru a ne cumpăra toate cele necesare, făină, ulei, zahăr, pentru că, uitaţi, îngheaţă apa, barja nu mai poate veni pentru a aproviziona magazinele, iar noi rămânem izolaţi, muritori de foame. E foarte greu. Trăim din ce avem în grădină, în gospodărie şi din pescuit", ne spune o localnică. Cum femeile din sat sunt în imposibilitatea de a găsi un loc de muncă, toate fiind casnice, asigurarea venitului rămâne pe umerii bărbaţilor, mai toţi pescari, trăind de azi pe mâine. Vorbim de un sat care în prezent se confruntă cu probleme desprinse parcă din timpuri demult apuse. "Preţurile sunt mari datorită adaosului de transport, veniturile lor sunt aproape inexistente. Trăiesc din ce au prin ogradă, găini, porci, legume. Practic, ei sunt izolaţi, pentru că sunt între Sfântul Gheorghe şi Sulina, la mulţi kilometri distanţă", a declarat Nicolae Moga, senator PSD. Potrivit locuitorilor, pe vremuri, când pescuitul nu prevedea taxe, se putea trăi, lucru care nu se poate spune şi în momentul de faţă. Cu cea mai mare parte din banii câştigaţi, pescarii plătesc taxe şi investesc în scule. "Trebuie să facem ceva, să dezbatem problemele cu care se confruntă aceşti oameni. Sunt rupţi de lume, sunt la 12 km de Crişan, nu se poate să trăiască aşa. Voi face tot ce pot, voi prezenta problemele, şi cea cu pescuitul, pentru a-i ajuta. Politica trebuie făcută pentru oameni. Dacă nu faci acest lucru, nu ai ce să cauţi în politică. Oamenii din Caraorman au nevoie de locuri de muncă, dar şi de multe altele. Trebuie să modificăm din legislaţie. O văd ca zonă defavorizată şi ar trebui fonduri în plus pentru acest lucru, fonduri care trebuiesc investite aici, nu pierdute pe drum", a spus senatorul Moga. Chiar dacă locuitorii trăiesc în condiţiile date, sunt totuşi plătitori egali la stat. "Suntem persoane fizice, plătim CAS-ul, la Fisc, plătim tot. Pe lângă asta, ne-a impus Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, începând de anul acesta, să plătim şi taxă de intrare în Deltă. Eu, localnic, trebuie să plătesc taxă de intrare. În plus, trebuie să plătesc 200 de lei pentru autorizaţie de funcţionare", a spus un localnic.

Şi dacă problemele nu erau suficiente, apare în peisaj şi norma de peşte, pe care un pescar trebuie să o îndeplinească, în caz contrar, i se ridică permisul de pescuit iar zona va fi declarată protejată. "Consiliul Judeţean de la Tulcea a stabilit taxă pentru pescari. Deci este hotărârea Consiliului Judeţean. La un moment dat s-a plătit, după care s-a anulat. Taxa este pentru autorizaţia de pescuit în Deltă. Oamenii trăiesc din asta. Este inadmisibil. Spre exemplu, acum dacă pescarul nu şi-a îndeplinit cota, nu i se mai eliberează un alt permis de pescuit. Dar dacă acum a fost îngheţat, pescarul cum poate să-şi mai îndeplinească cota? Cei care nu au depăşit 3.000 de kg de peşte, nu mai au dreptul la permis de pescuit. Aceasta este una din probleme. A doua, dacă pescarii nu-şi ating cota, zona va fi declarată protejată şi nu vor mai avea voie să pescuiască" a declarat Margareta Macarencu, consilier PSD. Pe de altă parte, guvernatorul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Grigore Baboianu, susţine că atât taxa cât şi norma de peşte, datează de peste 10 ani de zile. "De când este pescuitul în Delta Dunării este şi taxa şi funcţionează pe bază de cotă de pescuit. Această taxă de acces la resursă o plătesc de cel puţin 10 ani, de când funcţionează o hotărâre de guvern, nr. 1016, şi este de 200 de lei pe cota de pescuit. Au o cotă pe care o stabileşte, de asemenea, Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii, şi mai plătesc o taxă de 50 de lei pentru autorizaţie de mediu. Chiar dacă este singura lor sursă de venit, nu este un lucru nou. Este de prin 1990. Acum dacă stăm să calculăm cât înseamnă suma aceasta având în vedere că un pescar prinde în jur de 3 - 4 tone pe an, iar un pescar harnic ajunge şi la 5 - 6 tone, ce rezultă?", a declarat, pentru "Replica, Grigore Baboianu, guvernatorul Deltei Dunării.

Liliana CHIRU, Alexandra VASILE