Motto-ul mascaţilor din Jandarmerie: "Decât să curgă sânge în misiune, mai bine curge transpiraţie la antrenament"

Ce fac trupele speciale de la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Constanţa

Dacă într-un articol precedent, aţi putut descoperi faptul că jandarmii au şi alte talente - spre exemplu, în afară de muncă, antrenamente şi intervenţii, unul dintre jandarmi e pasionat de desen -, în acest material veţi putea urmări cu ce se ocupă o unitate de intervenţie antiteroristă, care sunt metodele de antrenament, şi alte detalii din subunitatea de Acţiuni Speciale şi Intervenţie Antiteroristă din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa (IJJ), chiar de la comandantul subunităţii, Constantin Murariu.

"Prin natura specificului subunităţii pe care o conduc, întreprindem foarte multe acţiuni. Participăm împreună cu celelalte forţe ale statului la acţiuni de aducere în faţa justiţiei a celor care se fac vinovaţi de anumite fapte, mai exact descinderi, percheziţii, asigurăm protecţia executorilor judecătoreşti în punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti. Lucrăm cam cu toate structurile, de la BCCO, SCCO, DGA, DNA, toată lumea care are nevoie de sprijin din partea noastră, îl primeşte şi consider că este un sprijin calificat. Noi suntem solicitaţi ca sprijin, suntem acele echipe de pătrundere, de asigurare a zonei, de reţinere a suspecţilor", a declarat, pentru "Replica", Constantin Murariu, comandant al subunităţii de Intervenţie Antiteroristă şi Acţiuni Speciale din cadrul IJJ Constanţa.

Cum şi când se intervine în conflictele de pe stadioane

Probabil că mulţi dintre noi am fi tentaţi să credem că, la primul impuls, jandarmii se năpustesc asupra celor care aleg să-şi susţină echipa rupând scaune şi aruncându-le în teren. Realitatea este cu totul alta, nu jandarmii decid când se intervine asupra suporterilor recalcitranţi, ci observatorul partidei trimis de Federaţia Română de Fotbal decide când este nevoie de intervenţia trupelor. Jandarmii pot interveni "după bunul plac" doar în cazul în care viaţa unei alte persoane sau a unui coleg este în pericol. Chiar şi atunci, ofiţerii se ghidează după cele trei principii ale intervenţiei. "Pe partea de stadioane, în cele mai multe situaţii, decizia este luată de către observatorul de la FRF. Acesta este cel care decide dacă se intervine sau nu. În două condiţii intervine jandarmul fără a avea nevoie de aprobări, când viaţa unui alt jandarm sau a unei alte persoane este pusă în pericol, dar întotdeauna Jandarmeria intervine în conformitate cu legea şi cu respectarea tuturor drepturilor cetăţeneşti. Nu surprindem pe nimeni, întotdeauna avertizăm, nu folosim forţă excesivă, şi o folosim gradual, dar niciodată excesiv. Este vorba despre acele principii ale intervenţiei, nonsurprindere, gradualitate, suficienţă", a adăugat Constantin Murariu.

"Colegii de lângă tine sunt armele cele mai importante"

O expresie după care se ghidează orice ofiţer al subunităţii de Acţiuni Speciale şi Intervenţii Antiterorism în cadrul simulărilor şi aplicaţiilor pe care le desfăşoară. La antrenamente se folosesc pistoale de tip airsoft, pentru a trăi momentul în care glonţul te atinge. Pe lângă pregătirea etapizată şi şedinţele ce pot dura de la câteva minute la câteva ore, se mai pune mare preţ şi pe pregătirea psihologică, foarte importantă în misiunile în care cuvintele sunt de prisos, iar colegii de lângă tine sunt armele cele mai importante pe care le ai la dispoziţie. "Metodele de antrenament ale unei subunităţi de acţiuni speciale şi intervenţii antiterorism sunt foarte variate, începând de la pregătire pe timp de zi, pregătire pe timp de noapte, în condiţii meteo favorabile, nefavorabile, efort intens. Simulări şi aplicaţii care pot dura câteva minute, dar intense din punct de vedere psihic, până la aplicaţii care pot dura câteva ore, totul este etapizat, este foarte bine gândit. Am folosit muniţie de manevră, avem şi pistoale de airsoft cu care ne antrenăm, tocmai pentru a simţi, a trăi acel moment când eşti atins. Cineva avea o vorbă, decât să curgă sânge în misiune, mai bine curge transpiraţie la antrenament. Strict pe partea de pregătire, programul este undeva la minim 6 ore pe zi, un program care este structurat pe pregătire fizică, tactică şi psihologică, pentru că şi aceasta este o parte foarte importantă din pregătirea noastră, să cunoşti omul pe care-l ai în faţă, pe care-l ai în spate, să-ţi cunoşti colegii la justa valoare", a mai precizat pentru "Replica", Constantin Murariu.

Timpul liber lipseşte cu desăvârşire

Pregătiţi să intervină la orice oră din zi şi din noapte, în orice fel de condiţii, un ofiţer al acestei subunităţi de Intervenţie Antiteroristă şi Acţiuni Speciale nu prea mai are timp de hobby-uri, timpul liber fiind extrem puţin, dar şi important. Constantin Murariu, comandantul subunităţii de Intervenţie Antiteroristă şi Acţiuni Speciale recunoaşte că timpul liber nu este de partea lui, întrucât abia are timp să facă şi o facultate, însă pe vremea în care avea mai mult timp liber, a practicat sport de performanţă, 10 ani de karate, şi ajungând la centura maro a spus stop. "În ultima perioadă nu prea mai am timp liber, m-am apucat să fac o facultate şi cam aici se încheie ziua. Cu multă vreme în urmă am făcut sport de performanţă, dar acum nu mă mai pot lăuda cu acest lucru. Fac acel sport de întreţinere, care să-mi menţină vii simţurile şi reflexele. Jandarmeria este o meserie ca oricare alta, este specială prin faptul că trebuie să ai acel simţ al dreptăţii puţin mai dezvoltat decât celelalte persoane din jur, care dacă văd că se comite o faptă antisocială, preferă să nu se implice. Acest lucru cred că m-a adus în cadrul Jandarmeriei", a conchis Murariu.

Sorin HULUBEI