Nicușor Dan, prima reacție după legea adoptată în Ucraina, care vizează inclusiv comunitatea de români

Președintele Nicușor Dan salută adoptarea legii minorităților din Ucraina, o lege care va avea impact asupra comunității de români. Președintele arată faptul că această lege consolidează drumul către Uniunea Europeană al Ucrainei, un demers pe care România îl sprijină.

Nicușor Dan și Volodomir Zelenski

Nicușor Dan: Noile dispoziții legale clarifică faptul că limba maternă poate fi folosită în toate circumstanțele

”Salut promulgarea de către președintele Volodîmîr Zelenski a modificărilor legislative privind dreptul minorităților naționale la educație în limba maternă.

Noile prevederi legislative consolidează cadrul legal pentru educația în limbile minorităților recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, alături de limba ucraineană.

Considerăm că, în acest fel, Ucraina își consolidează poziția de candidat la integrarea în Uniunea Europeană, un proces pe care România îl sprijină ferm.

Noile dispoziții legale clarifică faptul că limba maternă poate fi folosită în toate circumstanțele, nu doar în timpul orelor.

Vom lucra în continuare alături de comunitatea noastră şi de autoritățile ucrainene pentru ca implementarea legislației să ofere copiilor români posibilitatea de a învăța în limba maternă, inclusiv în ciclul liceal.

Pentru etnicii românii din Ucraina și pentru familiile lor, această chestiune nu este una abstractă. Este vorba despre limba în care copiii învață, despre păstrarea identității și despre transmiterea unei moșteniri culturale de generații.

Vom continua dialogul onest cu Ucraina, cu convingerea că rezultatele cooperării noastre vor fi din ce în ce mai bune, în beneficiul ambelor țări. România își promovează activ interesele, între care drepturile românilor de pretutindeni ocupă un rol preeminent.”, scrie Nicușor Dan.

Ucraina a adoptat legea minorităților naționale

Ucraina a adoptat luni o lege care consolidează drepturile lingvistice ale minorităţilor naţionale în domeniul educaţiei - o reformă solicitată de Ungaria drept condiţie pentru ca negocierile de aderare a Kievului la UE să poată avansa, transmite AFP, conform AGERPRES.

Actul normativ vizează în special "extinderea oportunităţilor de utilizare a limbilor minorităţilor naţionale din Ucraina, care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, precum şi a limbilor popoarelor autohtone din Ucraina, în cadrul procesului educaţional şi al comunicării în interiorul instituţiilor de învăţământ", a indicat parlamentul ucrainean.

Aprobată de 266 de deputaţi - mult peste majoritatea necesară -, legea aşteaptă acum promulgarea de către preşedintele Volodimir Zelenski.

Şefa diplomaţiei ungare, Anita Orban, a declarat anterior, în cadrul unei reuniuni la Luxemburg, că această măsură reprezintă o "condiţie necesară" pentru continuarea negocierilor privind aderarea Ucrainei la UE.

Adoptarea acestei legi răspunde uneia dintre solicitările cheie ale Budapestei, care a condiţionat progresele în negocierile de aderare a Kievului de o mai bună respectare a drepturilor minorităţii maghiare din Transcarpatia, o regiune din vestul Ucrainei cu o populaţie numeroasă vorbitoare de limbă maghiară.

Legea are impact asupra comunității de români din Ucraina

Modificările legislative pot avea efecte și asupra comunității românești din Ucraina, în special în ceea ce privește dreptul copiilor de etnie română de a studia în limba maternă. Aplicarea concretă a noilor prevederi va fi importantă pentru școlile cu predare în limba română și pentru păstrarea identității lingvistice și culturale a românilor din regiunile în care aceștia trăiesc.

Reprezentanții comunității românești au semnalat însă riscuri pentru școlile cu predare în limba română. Înaintea votului din Parlamentul ucrainean, trei organizații românești din regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa au transmis autorităților de la București un memorandum prin care au solicitat modificarea proiectului de lege. Acestea au cerut garanții pentru continuarea educației în limba română până la finalizarea studiilor secundare și profesionale, precum și protejarea rețelei existente de școli românești.

Organizațiile au criticat în special formularea potrivit căreia limba maternă ar urma să fie folosită în educație alături de limba de stat, fără garanții suficient de clare privind păstrarea limbii române ca principală limbă de predare. De asemenea, acestea și-au exprimat îngrijorarea față de posibilitatea extinderii numărului disciplinelor predate în ucraineană, la solicitarea a cel puțin două treimi dintre părinții unei clase, și față de criteriile care pot influența menținerea statutului unei școli minoritare, potrivit știripesurse.