Până când își mai bate joc Statul de pacienții cu cancer?! Ignoră hotărârile judecătorești definitive și executorii

Atunci când instituțiile statului (precum Guvernul, Ministerul Sănătății sau CNAS) refuză sau întârzie să execute o hotărâre judecătorească definitivă în contencios administrativ, legea oferă pârghii extrem de severe, sancționând direct conducătorul instituției (ministrul, directorul etc.) în nume propriu, nu doar instituția ca entitate. Și, ce credeți? Instituțiile de mai sus chiar refuză să pună în aplicare o decizie executorie într-un litigiu care se încadrează în categoria acțiunilor în contencios administrativ prin care se solicită asigurarea tratamentului medical (de regulă, medicamente decontate sau incluse pe lista de medicamente compensate) pe baza dreptului constituțional la viață și sănătate. Cel care reclamă este Giovani Madalon, care suferă de o tumoră cerebrală. Deși și-a recâștigat dreptul la viață în instanță, iar statul a fost obligat să-i dea, gratuit, tratamentul de care are nevoie, Guvernul, Ministerul Sănătății sau CNAS sfidează soluția, care... Atenție! Este executorie și a fost pronunțată cu un an în urmă. 

De cele mai multe ori, pacienții care suferă de cancer și care nu au bani să-și procure medicamentele extrem de scumpe- și care ar trebuie să fie compensate 100 %-  se folosesc de o procedură urgentă pentru a primi medicamentul imediat. Merg în instanță și obligă instituțiile să-i deconteze tratamentul și, de fiecare dată, pacienții au câștig de cauză. Iar dacă autoritățile refuză sau întârzie să pună în aplicare acea hotărâre urgentă (care este executorie de drept), pacienții sunt nevoiți să meargă,din nou, în instanță, să deschidă o altă acțiune, invocând neexecutarea și refuzul nejustificat al autorităților.

Cum este și cazul lui Giovani Madalon și cazul lui. Anul trecut, în iulie, Guvernul, Ministerul Sănătății sau CNAS au fost obligate să-i asigure, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), pe bază de prescripţie medicală, medicamentul BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN).

Ca o paranteză, menționăm că pentru decontarea unui medicament este nevoie de o procedură în lanț: ANMDMR evaluează și autorizează medicamentul, Ministerul Sănătății și Guvernul României modifică Hotărârea de Guvern privind lista medicamentelor compensate (HG nr. 720/2008), iar CNAS pune în executare protocolul de decontare prin casele județene.

Deși decizia a fost executorie, adică instituțiile erau obligate să o pună în practică imediat, nu s-a întâmplat acest lucru...iar pe 18 august pacientul a mers din nou în instanță, unde a depus o acțiune, care are ca obiect  anularea unui refuz nejustificat combinată cu o obligație de a face. Cu alte cuvinte, solicită instanței să oblige instituțiile, din nou, să aprobe, să achiziționeze sau să deconteze în regim de 100% un anumit tratament medical indispensabil salvării vieții (adesea medicamente oncologice sau pentru boli rare), dar și să fie sancționate pentru neexecutarea deciziei judecătorești. 

Tratamentul bolnavului este vital. El are nevoie de Bevacizumab, un anticorp monoclonal și medicament antineoplazic (cunoscut sub numele comercial de Avastin) care blochează factorul de creștere endotelială vasculară (VEGF). Acesta oprește formarea de noi vase de sânge în tumori, „înfometându-le” și încetinind dezvoltarea cancerului. Se administrează în principal intravenos, asociat cu chimioterapia. Bevacizumab (Avastin) se administrează sub formă de perfuzie intravenoasă la intervale fixe de timp, stabilite în cadrul schemei terapeutice. Frecvența administrării, care poate fi de exemplu o dată la 2 sau 3 săptămâni, depinde de protocolul clinic specific pentru tipul de cancer tratat și de starea pacientului. Prețul unui flacon este de până la 5000 de lei. 

Referitor la pacienții care sunt ignorați de Statul Român, un fost ministru al Sănătății s-a trezit să-și spună și el opinia acum...că, atunci când a fost pe funcție era ocupat cu alte treburi.

 ”Pacienţii oncologici nu îşi găsesc medicamentele compensate pe care le-am introdus pe listă acum mai bine de patru luni! Nu vreau să cred că motivele pentru care cele 33 de medicamente noi şi 19 extinderi de indicaţii terapeutice ţin, din nou, de «reformă»”, a scris, luni seară, pe Facebook, fostul ministru a Sănătăţii, Alexadru Rogobete.