PNL votează pentru guvernul Luca Niculescu și intră în opoziție

Conducerea PNL a decis, sâmbătă, să voteze guvernul Niculescu. Decizia a fost luată în Biroul Politic Național cu 6 doar voturi împotrivă și o abținere. Votul favorabil pentru Guvern a fost cerut de Ilie Bolojan, după ce mai mulți liberali au anunțat că nu sunt dispuși să voteze guvernul majoritar PSD. Votul în Parlament pentru învestirea guvernului Luca Niculescu va avea loc marți.

Luca Niculescu 

Președintele PNL a anunțat că votul care va fi acordat de PNL marți va fi unul „de necesitate, condiționat și punctual”. Ilie Bolojan a spus că va semna mâine un acord cu Luca Niculescu, care va fi valabil până la elaborarea bugetului pentru anul 2027. Dacă premierul desemnat respectă această înțelegere, PNL nu va depune moțiune de cenzură, a mai spus Bolojan. 

PNL intră în opoziție

„Am decis intrarea PNL în Opoziție și acordarea unui vot de necesitate, condiționat și punctual pentru învestirea premierului desemnat de premierul României săptămâna viitoare.

Acest vot nu ar fi fost acordat în condiții normale de către partidul nostru, dat fiind componența acestui guvern.

Dar, România, după o perioadă de criză politică prelungită de peste 5 luni de zile, are nevoie de un guvern funcțional în așa fel încât în perioada următoare să evite intrarea în colaps a unor instituții și servicii publice de bază pentru ca țara noastră să poată funcționa.

Un guvern interimar nu are capacitatea de a emite ordonanțe și sumele care au fost prevăzută inițial de mai multe ministere pentru câteva servicii de bază au fost epuizate într-o primă etapă, s-au făcut rectificările de buget în interiorul ministerelor, dar fără o rectificare de buget care poate fi făcută de către un guvern cu puteri depline, aceste servicii riscă să nu mai funcționeze.

În aceste condiții am decis să acordăm acest vot de responsabilitate.

Ca efect al deciziei de a intra în opoziție, demnitarii susținuți de PNL își vor depune demisiile în primele zile ale săptămânii viitoare și nu vor mai ocupa posturile care sunt deținute azi cu sprijinul PNL“, a transmis președintele PNL și premierul interimar Ilie Bolojan.

Ilie Bolojan

Biroul Politic Național al PNL s-a reunit sâmbătă pentru a decide cum vor vota parlamentarii formațiunii la învestirea Guvernului propus de premierul desemnat Luca Niculescu. Ședința a început la ora 13:00 și s-a desfășurat online. În deschiderea ședinței, președintele PNL Ilie Bolojan le-a transmis un mesaj colegilor în care le spune că este nevoie de responsabilitate într-o perioadă dificilă pentru România, deși „dacă am face exclusiv un calcul strict politic, Partidul Național Liberal nu ar trebui să voteze învestirea acestui guvern.” Ședința a avut loc într-un moment tensionat în partid, în care mai mulți lideri și parlamentari au anunțat că nu susțin votarea guvernului Niculescu.

Președintele Consiliului Județean Giurgiu Toma Petcu a cerut intrarea PNL la guvernare. Surse participante la discuție susțin că Petcu a cerut intrarea PNL cu miniștri în guvernul Niculescu. Petcu este unul dintre liberalii din tabăra anti-Bolojan, care a susținut votarea Guvernului Veștea.

Premierul demis și președintele PNL Ilie Bolojan a luat cuvântul în ședința Biroul Politic Național. Acesta a explicat situația politică și economică și le vorbește colegilor despre „responsabilitate”. Acesta a cerut „un vot pentru acest acord și, de asemenea, un vot pentru asigurarea voturilor necesare pentru instalarea acestui guvern”, urmând ca PNL, după acest vot, să intre în opoziție.

Mesajul lui Ilie Bolojan, în ședința PNL

„Suntem la peste cinci luni de când Guvernul pe care l-am condus a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD. De atunci, ne aflăm într-o stare de provizorat, ceea ce a presupus o capacitate limitată de reacție, având în vedere prevederile legale care reglementează activitatea unui guvern interimar.

Cu toate acestea, a fost o perioadă în care a trebuit să gestionăm finalizarea PNRR, proiectele și responsabilitățile pe care le-am avut în această perioadă, precum și toate efectele războiului din Golf, creșterea prețurilor la combustibili și seceta care a făcut ca aproximativ 20% din producția de energie a României să nu mai poată fi asigurată de centrala de la Cernavodă.

Toate aceste evoluții au generat dificultăți suplimentare, pe care a trebuit să le gestionăm în condițiile atribuțiilor limitate ale unui guvern interimar.

Ca efect al acestei situații și al celor cinci luni de provizorat, am ajuns într-un punct în care, din perspectiva funcționării instituțiilor statului, unele dintre acestea se află la limita capacității de funcționare, din cauza nealocării fondurilor bugetare necesare pentru a-și desfășura activitatea în condiții normale până la sfârșitul anului.

Această situație impune, pentru asigurarea funcționării instituțiilor, cel puțin o rectificare bugetară serioasă, care nu poate fi făcută prin ordonanță de urgență de către un guvern interimar.

Avem câteva situații foarte complicate, a căror amânare poate genera probleme grave. Vă dau câteva exemple, pentru a înțelege dimensiunea acestor dificultăți.

Primul exemplu este cel al unităților de primiri urgențe.

În mod iresponsabil, fie din incompetență, fie în mod premeditat, Ministerul Sănătății a alocat la începutul anului sume total insuficiente pentru funcționarea acestor unități.

Ca să înțelegeți, în 2025, cea mai mare unitate de primiri urgențe din România, cea de la Spitalul Floreasca, a avut o alocare inițială de peste 10 milioane de lei. Pentru a putea funcționa până la sfârșitul anului, au mai fost alocate câteva milioane de lei.

Anul acesta, aceeași unitate a avut o alocare inițială de sub 5 milioane de lei, adică mai puțin de jumătate din alocarea inițială din 2025.

Una dintre primele probleme cu care s-a confruntat ministrul interimar al Sănătății a fost tocmai lipsa fondurilor pentru Spitalul Floreasca.

Am reușit să rezolvăm această problemă prin redistribuiri bugetare în interiorul Ministerului Sănătății.

Un al doilea exemplu este unitatea de primiri urgențe de la Târgu Mureș.

În 2025, aceasta a avut o alocare inițială de 8 milioane de lei. Pentru a-și putea încheia anul, au mai fost necesare câteva milioane de lei.

Anul acesta, la începutul anului, i-au fost alocate sub 4 milioane de lei, adică mai puțin de jumătate din suma inițială din 2025.

V-am dat aceste două exemple pentru a înțelege că avem unități de primiri urgențe care au primit aproximativ 30% din alocările necesare funcționării lor pe parcursul întregului an.

În mod evident, fără rectificări bugetare serioase, aceste unități nu vor putea funcționa în condiții normale până la sfârșitul anului.

Aceasta poate fi o tactică premeditată, pe care unii miniștri sau primari o mai folosesc: lasă cheltuielile vitale din ultimele luni ale anului fără acoperire bugetară, pentru a pune presiune și a obține fonduri suplimentare la rectificare.

Sau poate fi, pur și simplu, o dovadă de iresponsabilitate în stabilirea alocărilor bugetare inițiale.

O altă situație complicată este cea a serviciilor care depind de consumul de combustibil.

Inspectoratele pentru Situații de Urgență și serviciile de ambulanță, de exemplu, se confruntă cu un deficit de finanțare, inclusiv ca efect al creșterii prețurilor la combustibili.

Așa cum știți, de la sfârșitul lunii februarie, prețurile la combustibili au crescut, în medie, cu 20–30%. Din păcate, această creștere s-a menținut și în a doua jumătate a anului.

Acest lucru a făcut ca alocările bugetare inițiale, chiar și atunci când au fost calculate pentru a acoperi toate cele 12 luni, să se consume mai repede din cauza majorării prețurilor.

Din nou, au fost făcute redistribuiri bugetare în interiorul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Sănătății. Acestea au ajutat la continuarea funcționării serviciilor respective, dar nu pot acoperi toate necesitățile până la sfârșitul anului.

La toate acestea se adaugă nevoile suplimentare de finanțare pentru investiții și pentru lucrările aflate în derulare, inclusiv ca efect al supracontractării din anii anteriori.

Vă dau exemplul Ministerului Transporturilor, unde, numai pe PNRR, avem contracte semnate în valoare de 19,5 miliarde de euro, în condițiile în care alocarea finală menționată este de 4,6 miliarde de euro.

Aceste lucrări au fost începute și necesită fluxuri financiare suplimentare pentru continuarea lor, iar aceste necesități nu pot fi acoperite în condiții normale fără măsuri bugetare corespunzătoare.

Prin urmare, orice prelungire a acestei situații de provizorat, care nu ne este imputabilă, riscă să ne aducă în punctul în care servicii de bază ale statului român, inclusiv cele care asigură intervențiile în situații de urgență, să rămână fără finanțare.

Încetarea acestei stări de provizorat nu mai este, așadar, o problemă de calcul politic. Este, pur și simplu, o problemă de responsabilitate.

În această situație, cunoașteți și ceea ce s-a întâmplat din punctul de vedere al nominalizărilor făcute de președintele României pentru funcția de prim-ministru.

Au fost patru nominalizări: primele două la începutul verii, iar următoarele două în această toamnă. Suntem acum la cea de-a patra nominalizare, în persoana domnului Luca Niculescu.

Așa cum ați văzut, a fost depusă o listă guvernamentală formată parțial din tehnocrați și parțial din membri ai Partidului Social Democrat.

Având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă, evoluțiile politice din ultimii trei ani și lecțiile pe care le-am tras, dacă am face exclusiv un calcul strict politic, Partidul Național Liberal nu ar trebui să voteze învestirea acestui guvern.

Știm care sunt capacitățile unora dintre cei nominalizați pentru funcțiile de miniștri, pentru că am lucrat cu o parte dintre ei. Cunoaștem, de asemenea, abordările Partidului Social Democrat.

În aceste condiții, având în vedere și constrângerile economice și bugetare cu care se va confrunta orice guvern în anul următor, nu avem așteptări foarte mari.

Există însă o responsabilitate pe care o am atât eu, personal, în calitate de prim-ministru interimar, cât și Partidul Național Liberal.

În actualul guvern interimar, partidul nostru are cea mai mare pondere dintre cele trei partide reprezentate și, implicit, poartă principala responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă în această perioadă”.

PNL Iași s-a revoltat împotriva deciziei lui Bolojan

Miercuri, grupurile parlamentare ale PNL au decis ca votul să fie în favoarea instalării Guvernului Niculescu, iar partidul să intre în Opoziție. A fost menționată și posibilitatea încheierii unui acord cu premierul desemnat, Luca Niculescu. Decizia finală va fi luată de Biroul Politic Național al partidului.

Pe de altă parte, PNL Iași se revoltă împotriva deciziei lui Bolojan și a anunţat sâmbătă dimineaţa că nu va vota Guvernul Luca Niculescu.

Joi, președintele PNL, premierul interimar Ilie Bolojan, s-a pronunțat pentru un vot în favoarea noii echipe guvernamentale. El a recunoscut că votul pentru învestirea Guvernului Niculescul ar putea să coste politic partidul și pe el personal, iar liberalii ar putea refuza să se conformeze indicațiilor sale. Pe de altă parte, fără un Guvern funcțional, riscul de țară rămâne ridicat pentru România, a avertizat el.

„Responsabilitatea reală nu este o formulă de discurs, ci măsura lucrurilor pe care le faci atunci când ești pus în situația să plătești un preț. Iar pentru Partidul Național Liberal, un vot pentru învestirea Guvernului Niculescu, adică pentru revenirea PSD la guvernare cu nume de la care nu ai așteptări, ar putea să ne coste nu doar politic, ci și personal. PNL este pus în situația de a deveni parte a soluției unei crize pe care nu numai că nu a provocat-o, dar în care a fost de la început o țintă, inclusiv prin atacurile repetate la care a fost supus“, a scris Ilie Bolojan, pe pagina sa de Facebook, scrie antena3.ro.