Portul Constanța, epava unei administrații care aruncă cu banii statului în pilotine fantomă și cheltuieli fără justificare (III)

Auditul Curții de Conturi din 16 decembrie 2025 spulberă definitiv orice tentativă de cosmetizare a realității de la CN APM SA. Documentul arată, negru pe alb, cum o companie strategică a statului a fost administrată împotriva propriului interes economic. Investiții aprobate și declarate rentabile au fost blocate fără explicații, în timp ce milioane de lei au fost direcționate constant în aparență cel puțin, către firme private. Salarii, consilieri și beneficii au fost plătite fără criterii, pentru performanță vaga și fără control real. Consecința este una brutală: bugetul companiei a fost erodat sistematic, iar principiile legale de administrare a fondurilor publice au fost tratate ca simple recomandări.

Portul Constanța, Mihai Teodorescu

Portul Constanța, condus de  Mihai Teodorescu, nu a ajuns în acest punct dintr-o eroare punctuală, ci printr-un lung șir de decizii cinice și inacțiuni deliberate care durează de peste un deceniu. Auditul din decembrie 2025 confirmă ceea ce angajații și observatorii știau deja: CN APM SA a fost condusă ani la rând fără viziune, fără responsabilitate și fără respect față de banul public.

Mihai Teodorescu

În centrul acestui dezastru stă un model administrativ machiavelic, în care studiile sunt comandate, aprobate și apoi abandonate, iar soluțiile eficiente par a fi ignorate pentru a menține fluxul de bani către terți. Un exemplu greu de ignorat este cel al pilotinelor maritime.

Pilotinele inexistente și milioanele scurse lunar

Încă din 2022, compania avea o evaluare clară: construcția a patru pilotine proprii costa aproximativ 25.498.800 lei și urma să fie finanțată din surse proprii. Investiția era prevăzută în PAAS 2023 și trebuia să înceapă în aprilie 2023. Nu a început niciodată.

În 2023, CN APM SA a mers mai departe și a plătit 159.000 lei fără TVA pentru un studiu de fezabilitate realizat de AVANTECH SERVICE SRL. Consiliul Tehnico-Economic a avizat favorabil proiectul la 28 decembrie 2023, stabilind o valoare a investiției de 20.113.325 lei fără TVA și o rată de rentabilitate de 24,01%.

Facsimil din auditul Curții de Conturi privind activitatea CN APM 

Studiul arăta clar că investiția se amortiza în 5,5 ani și elimina aproape complet cheltuielile cu terții. Cu alte cuvinte, CN APM SA avea pe masă o soluție sigură, rentabilă și legal avizată. Răspunsul conducerii a fost tăcerea.

În loc să lanseze achiziția pentru construcția pilotinelor, compania a continuat să închirieze nave. La 14 februarie 2024 a fost semnat un contract cu Coremar SA de 4.560.000 lei fără TVA, pentru 12 luni.

Facsimil din auditul Curții de Conturi privind activitatea CN APM 

Contractul a fost prelungit cu încă 6 luni, valoarea crescând la 6.840.000 lei, apoi majorat din nou la 7.220.000 lei fără TVA. Practic, fiecare lună de întârziere a investiției a însemnat alți 380.000 lei aruncați.

Nici aici risipa nu s-a oprit. Din septembrie 2025, CN APM SA a semnat un nou contract, prin negociere fără procedură concurențială, invocând „urgența extremă”, în valoare de 2.040.000 lei fără TVA pentru doar patru luni.

Facsimil din auditul Curții de Conturi privind activitatea CN APM 

Totalul depășește 9,26 milioane de lei fără TVA, cheltuiți doar pentru a masca incapacitatea sau refuzul de a implementa o investiție proprie. Auditorii vorbesc despre o gestiune financiară lipsită de analiză și despre încălcarea flagrantă a OG nr. 119/1999.

Eroare umană sau telemunca transformată în paravan salarial?

Al doilea aspect care ridica suspiciuni, al acestui eșec administrativ este reprezentat de plata consilierilor directorului general, în special a celor care au lucrat exclusiv în regim de telemuncă. Între 2022 și 2025, mai mulți salariați au fost remunerați pe baza unor rapoarte de activitate aproape identice, lipsite de conținut concret.

Facsimil din auditul Curții de Conturi privind activitatea CN APM 

În pofida aparențelor care pot induce suspiciuni, actele oficiale îl plasează pe consilierul Pascu într-un cadru strict legal, validat inclusiv prin Fișele de Raportare și prin minuta Curții de Conturi. Dincolo de documentele care „închid” formal orice discuție, rămâne însă o zonă gri: activitatea sa reală în mediul digital, insuficient monitorizată și aproape imposibil de verificat. Acolo unde documentele se opresc, transparența dispare, iar suspiciunile capătă consistență.

Documentele de audit arată că nu există nicio dovadă a utilizării tehnologiei informației pentru inregistrarea si justificarea muncii, așa cum cere Legea 81/2018. Practic, compania a plătit salarii întregi pe baza unor texte generice și a unei semnături formale.

Facsimil din auditul Curții de Conturi privind activitatea CN APM

În perioada ianuarie–mai 2023, în cadrul Biroului de Implementare și Monitorizare au fost angajate două persoane pe funcții de experți ingineri, pentru derularea unor proiecte. Ambele au desfășurat activitate în regim de telemuncă pe parcursul celor cinci luni analizate.

Mândru David, inginer de profesie, a prestat un total de 182 de ore, având un salariu de bază de 5.110 lei și încasând sume în avans în valoare de 10.150 lei. De asemenea, Vraciu Sevastița, tot inginer, a lucrat 172 de ore în aceeași perioadă, cu un salariu de bază identic, acumulând avansuri în sumă de 10.210 lei.

Facsimil din auditul Curții de Conturi privind activitatea CN APM

Situația se repetă și în cazul Danielei Șerban, economist în Compartimentul Infrastructură Critică, ale cărei rapoarte nu erau avizate de superiorul ierarhic. Obiectivele și rezultatele sunt un exercițiu de limbaj, fără legătură cu activitatea reală a compartimentului.

Facsimil din auditul Curții de Conturi privind activitatea CN APM

Auditul mai arată că, în anumite perioade, CN APM SA a plătit mai mulți consilieri personali ai directorului general decât permitea legea. În 2024, au fost remunerați patru consilieri, deși cadrul legal permitea doar trei.

Consecința directă a fost creșterea riscului de prejudiciere a bugetului companiei și transformarea telemuncii într-un mecanism de distribuire vag reglementata a fondurilor salariale.

Profitul împărțit fără reguli clare

După cum am menționat în materiale anterioare, cea mai gravă abatere financiară apare însă în modul de distribuire a participării salariaților la profit. În 2024, CN APM SA a alocat un fond de 8.317.962 lei, din care a distribuit efectiv 8.256.355 lei. La prima vedere un aspect pozitiv, suma fiind încadrată chiar în bugetul alocat. 

Cu toate acestea, decizia a fost luată fără existența unui regulament clar și fără un proces transparent de evaluări individuale de performanță. Sumele au fost împărțite pe categorii largi, fără a monitoriza atent și a ține cont de contribuția reală a fiecărui angajat.

Facsimil din auditul Curții de Conturi privind activitatea CN APM

Personalul de conducere a primit, în medie, 18.770 lei brut, șefii 14.440 lei, iar muncitorii 7.400 lei. Toate aceste sume au fost acordate în lipsa unor indicatori măsurabili, încălcând OG nr. 26/2013 și OG nr. 119/1999.

Curtea de Conturi califică întreaga sumă de 8.256.355 lei drept potențial prejudiciu, generat de subiectivism și de lipsa totală a procedurilor operaționale.

Acest mecanism nu doar că încalcă legea, dar alimentează tensiuni interne și decredibilizează complet ideea de performanță profesională.

Facsimil din auditul Curții de Conturi privind activitatea CN APM

Privit în ansamblu, auditul din decembrie 2025 descrie o companie capturată de interese interne și de o administrație care a tratat fondurile publice ca pe o resursă discreționară.

Investițiile au fost blocate, contractele cu terții au fost extinse inexplicabil, iar banii au fost redistribuiți aproape arbitrar sub forma salariilor și bonusurilor.

CN APM SA nu suferă de lipsă de bani, ci de lipsă de voință și responsabilitate. Iar dacă acest model continuă, consecințele nu vor mai fi doar financiare, ci instituționale, cu efecte directe asupra funcționării Portului Constanța și asupra credibilității deja fragile a statului român. 

Vom reveni!