Povestea de film a unei afaceri strategice pentru România. Cine sunt șefii Portului Giurgiulești, acum parte a Portului Constanța

Portul Giurgiulești din Republica Moldova, preluat oficial de România prin Portul Constanța în aprilie 2026, este condus de mai bine de un deceniu și jumătate de aceleași trei persoane: neamțul Mathias von Tucher și moldovencele Ala Aydov și Inessa Colev. Cetățeanul german vine prin filiera olandeză a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care a fost, pe rând, acționar minoritar, apoi proprietar deplin al portului moldovean, înainte de a-l vinde statului român. Cele două cetățene moldovene au lucrat anterior la azerul Rafiq Aliyev, un milionar care a făcut închisoare politică în Azerbaidjan și a fost proprietarul Portului Giurgiulești înainte de BERD. 

Partea privată a Portului Giurgiulești (mai există o secțiune a portului, deținută integral de statul moldovean) este operată de Întreprinderea cu Capital Străin (ÎCS) Danube Logistics SRL, la care România este din aprilie 2026 unic proprietar, prin Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța.

ÎCS Danube Logistics SRL este condusă de directorul general Mathias von Tucher, directorul general adjunct Ala Aydov și directorul financiar Inessa Colev. Mathis von Tucher deține un doctorat în administrarea afacerilor obținut la Universitatea Ludwig Maximilian din München. A început să lucreze la Danube Logistics dinainte de 2014, după ce a fost timp de mai mulți ani managerul unei companii germane de inginerie și a ocupat mai multe funcții de conducere în cadrului colosului auto BMW. Din 2019, Mathias von Tucher este director general al Danube Logistics, iar din 2021 este membru al Grupului Consultativ al Rețelei Porturilor de Dunărene.

Date tehnice despre Portul Giurgiulești

Neamțul a transformat Portul Giurgiulești într-una dintre cele mai importante afaceri strategice pentru Republica Moldova, devenită acum de maximă importanță și pentru România. A știut să profite de războiul din Ucraina și să transforme portul într-un nod strategic critic, cu venituri anuale care depășesc 16 milioane de euro și un profit maxim atins de peste 7 milioane de euro, cu o echipă stabilă de 264 de angajați.

Asta în condițiile în care Portul Giurgiulești nu este deloc un port mare. Cu adâncimi ale șenalului de până la 7m, acest port este capabil să opereze atât nave fluviale cât și nave maritime și constă din terminalul petrolier, portul de mărfuri, cel de călători și o zonă industrială.

Terminalul petrolier a fost construit din investiții străine de 35 milioane de dolari. Dana poate primi nave maritime și barje fluviale cu pescajul de până la 6,5 m și poate descărca sau încărca până la trei tipuri diferite de produse petroliere în același timp. Capacitatea totală de depozitare este de peste 63.000 de metri cubi de produse petroliere. Portul de călători a fost realizat printr-o investiție de 10 milioane dolari și are o capacitate de circa 300 de pasageri pe zi.

Terminalul de cereale a costat 12 milioane de dolari și servește la transportul cerealelor pe cale maritimă în și din Moldova, cu o capacitate de primire de 3.000 tone de cereale pe zi prin intermediul transportului auto și feroviar și o capacitate de încărcare a unităților de transport maritime de până la 7.000 tone, cu o viteză de încărcare de 300 tone pe oră. Are o capacitate de prelucrare pentru export de până 500.000 de tone de cereale.

Neamțul de la BMW a dat lovitura cu Portul Giurgiulești

Portul Giurgiulești a fost dat în exploatare în 2006, după 10 ani de construcție, și are statut de port internațional până în anul 2030.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, Portul Giurgiulești a cunoscut o dezvoltare explozivă, depășind o rată de profitabilitate de 40%. Neamțul Mathias von Tucher a transformat astfel micul port moldovean dintr-un mic activ secundar local, într-o infrastructură extrem de profitabilă și disputată la nivelul întregii regiuni, cu o importanță critică directă pentru Ucraina, Republica Moldova și România.

În februarie 2026, von Tucher a trimis Comisiei Europene o scrisoare de intenție pentru atragerea unei investiții de 24 de milioane de euro, bani pe care Portul Giurgiulești vrea să-i folosească pentru construirea unei noi dane și o platformă operațională legată de două căi ferate. Odată cu preluarea Portului Giurgiulești de către România, stat membru al Uniunii Europene, este foarte probabil ca Bruxelles-ul să aprobe această investiție.

Mathias von Tucher întreține relații bune cu guvernele de la Chișinău și București, dar și cu foștii săi parteneri de afaceri olandezi și germani, de la cel mai înalt nivel.

Directoarea generală adjunctă a portului, adusă în conducere de fostul patron

Mâna dreaptă a neamțului este moldoveanca Ala Aydov, care apare prima oară în documentele oficiale ale Danube Logistics în iulie 2015, direct cu funcția de director general adjunct.

Anterior, a fost timp de 2 ani director administrativ al lanțului de benzinării Bemol, lucrând îndeaproape cu alt cetățean german, Thomas Moser, figură cunoscută la nivel european în sectorul bancar și logistics, fost angajat BERD și proprietar al Portului Giurgiulești ca asociat majoritar al ÎCS Danube Logistics SRL, până în 2021, când BERD devenea noul proprietar.

Thomas Moser a preluat și a controlat operatorul portuar Giurgiulești prin intermediul companiei-mamă Danube Logistics Holding BV, o entitate juridică (vehicul financiar) înregistrată oficial în Țările de Jos. Contractul principal din 2011 (cunoscut sub numele de Master SPA sau Dutch Master Agreement) prin care s-a făcut transferul activelor a fost semnat sub jurisdicție olandeză, iar multe dintre procesele sale internaționale care au urmat cu partenerul azer Rafiq Aliyev s-au desfășurat la Curtea de Apel din Amsterdam.

Începutul unei frumoase prietenii are un final plin de dușmănii

Neamțul Thomas Moser și milionarul azer Rafiq Aliyev au fost la început buni prieteni și asociați direct în controlul Portului Giurgiulești. Moser era bancher oficial în BERD și reprezentant chiar al băncii europene în Azerbaidajn, unde l-a cunoscut pe Aliyev, proprietarul grupului petrolier Azpetrol.

În 2003, Thomas Moser pleacă din BERD și se angajează la Rafiq Aliyev. În 2004, grupul Azpetrol al lui Aliyev semnează cu Guvernul Republicii Moldova un acord de investiții pentru a prelua și finaliza construcția Portului Giurgiulești.

Proiectul este operat prin trei subsidiare moldovenești: Danube Logistics, Bemol Retail (fost Trading) și Bemol Refinery, toate controlate de compania-mamă olandeză Easeur Holding BV (deținută de Aliyev).

În octombrie 2005, Rafiq Aliyev și fratele său (atunci ministru al Economiei în Azerbaidjan) sunt arestați la Baku sub acuzații de corupție, fraudă și tentativă de lovitură de stat. O răfuială politică a regimului lui Ilham Aliyev (nicio legătură de rudenie), care l-a ținut închis până în 2013, când l-a grațiat și l-a eliberat, cu retragerea tuturor acuzațiilor și restricțiilor. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei l-a recunoscut oficial ca deținut politic și a contribuit astfel la eliberarea și reabilitarea sa de către puterea din Azerbaidjan.

În timp ce era deținut politic în Azerbaidjan, milionarul a încercat să-și protejeze activele din Moldova de naționalizarea sau confiscarea de către statul azer. Motiv pentru care Rafiq Aliyev își restructurează afacerile: Activele sunt plasate într-un trust/offshore în Bahamas (The Eastern Trust), iar asociatul Thomas Moser devine administratorul general cu drepturi depline al companiilor din Moldova (Bemol și Danube Logistics), fiind omul de maximă încredere rămas în libertate.

Milionarul Aliyev își transferă din închisoare afacerile către asociatul Moser

În timp ce Aliyev se afla încă în închisoare, companiile care gestionau Portul Giurgiulești au acumulat însă datorii masive. Grupul-mamă Easeur contractase credite mari, inclusiv de la Credit Suisse, pe care nu le mai putea restitui.

În decembrie 2011, sub pretextul salvării investițiilor de la executarea silită de către bănci, se semnează un contract de vânzare-cumpărare sub jurisdicție olandeză (Master SPA). Este momentul în care cei doi buni prieteni Thomas Moser și Rafiq Aliyev devin dușmani.

Tranzacția olandeză a fost din start extrem de controversată, deoarece Thomas Moser a semnat atât în calitate de vânzător (ca reprezentant al Easeur Holding, firma lui Rafiq Aliyev), cât și în calitate de cumpărător (ca proprietar al unei noi firme olandeze create de el, Danube Logistics Holding BV).

Avocații lui Aliyev au acuzat ulterior că Moser a preluat controlul asupra a 80% din operatorul Portului Giurgiulești pentru o sumă simbolică de doar 340,60 dolari. Moser s-a apărat afirmând că acești bani reprezentau doar valoarea scriptică a capitalului social, însă noua sa firmă a preluat de fapt riscurile și datorii masive de 36-40 de milioane de dolari pe care le-a restructurat ulterior cu ajutorul BERD.

Închisoare politică și ofensivă juridică globală pentru recuperarea Portului Giurgiulești

În octombrie 2013, Rafiq Aliyev este grațiat și eliberat din închisoare. La revenirea în afaceri, azerul descoperă că Moser i-a restituit doar controlul asupra rețelei de benzinării Bemol, dar a păstrat definitiv controlul asupra perlei coroanei: operatorul Portului Giurgiulești (Danube Logistics).

Rafiq Aliyev lansează imediat, prin Bemol, o ofensivă juridică globală împotriva lui Moser în Olanda, Marea Britanie și Republica Moldova, acuzându-l de fraudă, delapidare și gestiune frauduloasă.

În februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție din Republica Moldova îi dă dreptate lui Aliyev, stabilind că Thomas Moser a gestionat fraudulos fondurile Bemol în beneficiul propriu și al portului. Instanța îl obligă pe Moser să plătească despăgubiri de circa 10 milioane de dolari. Ca urmare, executorii judecătorești instituie administrare silită la ÎCS Danube Logistics SRL pentru a recupera datoria.

Existența Portului Giurgiulești se afla de acum în pericol evident, cu riscul iminent de a fi blocat și preluat de executori în contul datoriei personale a lui Moser. În haosul juridic creat, era foarte ușor ca Rusia să preia Portul Giurgiulești, prin interpuși.

Este momentul în care BERD intervine decisiv, iar pe 19 mai 2021, dată la care, în baza contractelor de creditare anterioare, banca execută gajurile și cumpără 100% din grupul de companii Danube Logistics, devenind proprietarul unic și oficial al Portului Internațional Liber Giurgiulești.

Milionarul azer Rafiq Aliyev a semnat un act de împăcare cu România

Prin această mutare, Thomas Moser a fost complet înlăturat din structura de conducere, iar litigiul financiar inițial dintre Aliyev și Moser s-a transformat într-o dispută diplomatico-juridică de lungă durată între investitorul azer și BERD.

Thomas Moser este ieșit acum complet din orice ecuație de control sau influență asupra Portului Giurgiulești, în timp ce milionarul azer continuă în instanțele internaționale litigiul juridic cu BERD; obiectul demersurilor sale, Portul Giurgiulești, se află însă acum protecția suverană a statului român, astfel încât toate procesele lui Rafiq Aliyev nu-și mai aveau rostul.

Aliyev însuși a înțeles asta, iar înainte ca România să preia Portul Giurgiulești, autoritățile de la București au avut grijă să rezolve întâi această chestiune a litigiului, pentru a nu se trezi apoi cu revendicări și bețe în roate.

Milionarul azer Rafiq Aliyev semnează pur și simplu un acord de împăcare cu România, iar grupul său Bemol renunță, prin documente oficiale, la orice pretenție asupra Portului Giurgiulești.

Rafiq Aliyev

Directoarea financiară a Portului Giurgiulești, fostă angajată Ernst & Young și KPMG

Din trecutul tumultuos al portului, dinspre fostul proprietar Thomas Moser a rămas deci în funcția de director general adjunct fosta sa colaboratoare apropiată Ala Aydov.

Și nu doar ea. A treia moldoveancă din board-ul de conducere, directoarea financiară Inessa Colev, este pe această funcție din decembrie 2011, când a venit în echipa portuară din postul de director financiar al grupului Bemol, unde activa din iulie 2006. Adică perioada în care Moser administra afacerile lui Aliyev, închis în Azebaidjan ca deținut politic.

Portul Constanța prinde un loc în față la cea mai mare operațiune de reconstrucție din istorie

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța a cumpărat în numele României operatorul ÎCS Danube Logistics SRL al Portului Giurgiulești cu 62 de milioane de dolari la licitația internațională organizată de unicul acționar,  Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Pe lângă această sumă, Portul Constanța s-a angajat să facă la Giurgiulești și investiții de cel puțin 28 de milioane de dolari.

Prin această achiziție, Portul Constanța devine un jucător regional vital, cu importanță strategică pentru Ucraina, Republica Moldova și Uniunea Europeană. România și-a consolidat astfel rolul de pilon strategic la Marea Neagră, dar și-a upgradat și influența la coridorul logistic Dunăre – Marea Neagră.

După terminarea războiului din Ucraina, Portul Constanța devine una dintre principalele porți de intrare pe o piață unde se va derula cea mai mare operațiune de reconstrucție din istorie, cu o valoare estimată de peste 500 de miliarde de euro, sumă actuală însă la nivelul anului 2025.