Puciul din PNL trece la următorul nivel: Contestatarii lui Bolojan au atacat în instanță excluderea liberalilor care votează cu Veștea

Tabăra ostilă lui Ilie Bolojan a atacat în instanță decizia luată de PNL luni seară care prevede excluderea din partid a parlamentarilor care votează Guvernul lui Adrian Veștea.

16 parlamentari liberali, printre care Alina Gorghiu și Nicoleta Pauliuc, și-au dat în judecată joi propria formațiune politică – Partidul Național Liberal, acțiunile fiind înregistrate la Tribunalul Ilfov. Potrivit informațiilor G4Media, cei 16 cer instanței să anuleze deciziile luate luni de Biroul Politic Național al PNL, decizii împotriva susținerii guvernului Veștea.

Alina Gorghiu

Printre acele decizii se număra și mandatarea grupurilor parlamentare de a nu susține Guvernul Veștea. Or, cei 16 parlamentari susțin că ar fi vorba despre ”un mandat imperativ”, interzis de regulamentele Parlamentului, care arată că parlamentarii votează conform propriei conștiințe, au declarat surse liberale pentru G4Media.

Primul dintre dosare are obiect ”acțiune în răspundere delictuală” – un proces în care, de regulă, se cer daune, iar al doilea „ordonanță președințială” – o procedură în care se solicită judecarea unei cereri în regim de urgență.

Ilie Bolojan

Din verificările G4Media, cei 16 reclamanți fac parte din „tabăra Thuma Hubert”, susținătorul lui Ilie Bolojan, care se opune președintelui în funcție al PNL, Ilie Bolojan, și doresc învestirea Guvernului Adrian Veștea. Aceștia sunt: Monica Cristina Anisie, Andrei Baciu, Sorin Mihai Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Ștefana Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Sorin Prișcă, George Scarlat, Ionuț Marian Stroe, Mihai Veștea, Mihai Sebastian Rusu și Eduard Tatian Mititelu.

Adrian Veștea

Redăm motivele invocate de aceștia:

 Contestatarii susțin că deciziile încalcă interdicția mandatului imperativ

Potrivit cererii depuse la Tribunalul București, hotărârile adoptate de Biroul Politic Național al PNL ar încălca articolul 69 din Constituție, care prevede că parlamentarii își exercită mandatul în mod liber și votează conform propriei conștiințe.

Reclamanții au arătat că deciziile contestate le impun parlamentarilor cum să voteze la învestirea Guvernului Veștea și prevăd sancțiuni pentru cei care nu respectă această indicație. În opinia lor, combinarea unui ordin politic cu amenințarea excluderii din partid reprezintă o formă de mandat imperativ, interzisă expres de Constituție.

Biroul Politic Național ar fi adoptat decizii fără competență statutară

Contestatarii au susținut că Biroul Politic Național nu are atribuția de a decide excluderea unor membri aleși, inclusiv a parlamentarilor.

Potrivit Statutului PNL, o asemenea măsură trebuie propusă de Biroul Executiv și aprobată de Consiliul Național. Din acest motiv, reclamanții consideră că deciziile au fost adoptate de un organism care nu avea competența necesară pentru a dispune astfel de sancțiuni. 

Sancțiunile ar fi fost stabilite fără respectarea procedurilor disciplinare

Un alt argument invocat în instanță vizează caracterul automat al sancțiunilor.

Conform Statutului PNL, aplicarea unei sancțiuni disciplinare presupune o procedură care include analiza gravității faptei, audierea persoanei vizate, exercitarea dreptului la apărare și posibilitatea formulării unei contestații.

Contestatarii au susținut că hotărârile Biroului Politic Național prevăd pierderea automată a calității de membru pentru cei care nu respectă decizia partidului, fără parcurgerea etapelor prevăzute de statut. 

Este contestată și sancționarea celor care acceptă funcții în Guvernul Veștea

Acțiunea depusă la Tribunalul București vizează și prevederea referitoare la membrii PNL care ar accepta funcții de premier sau ministru fără acordul partidului.

Contestatarii au susținut că și această măsură este nelegală, invocând aceleași argumente privind lipsa de competență a Biroului Politic Național și caracterul constrângător al deciziei.