Bolojan e pe făraș: Tribunalul Ilfov a suspendat deciziile prin care parlamentarii liberali erau obligați să nu voteze Guvernul Veștea!

Tribunalul Ilfov a admis joi, 18 iunie, o ordonanță președințială și a suspendat efectele deciziilor luate de Biroul Politic Național al PNL în criza generată de desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, potrivit unor surse judiciare.

Iată minuta

Solutia pe scurt: Admite cererea având ca obiect ordonanță președințială. Suspendă provizoriu executarea și efectele Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 22 din 15.06.2026 și ale Deciziei Biroului Politic Național al Partidului Național Liberal nr. 25 din 15.06.2026, până la soluţionarea în mod definitiv a litigiului înregistrat la Tribunalul Ilfov sub nr. 1923/93/2026, având ca obiect antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtului. Executorie de drept. Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Tribunalul Ilfov, în situația exercitării căii de atac. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 18.06.2026.

Adrian Veștea, Ilie Bolojan

Este vorba despre deciziile prin care conducerea PNL, controlată de Ilie Bolojan, a stabilit că parlamentarii liberali trebuie să nu voteze Guvernul Veștea și că aleșii care ar susține Cabinetul sau ar accepta funcții în Executiv își pierd calitatea de membri ai partidului.

Decizia instanței are caracter provizoriu, fiind pronunțată în procedura ordonanței președințiale, dar produce un efect politic imediat: suspendă, până la soluționarea litigiului, efectele hotărârilor interne prin care BPN încerca să blocheze votul parlamentarilor PNL la învestirea Guvernului Veștea.

Ionuț Stroe se numără printre reclamanți

Contestatarii lui Bolojan au mers în instanță

Contestatarii lui Ilie Bolojan au atacat în instanță Deciziile BPN nr. 22 și 25/2026, adoptate în ședința din 15 iunie. Acestea vizau mandatul impus grupurilor parlamentare ale PNL de a nu vota Guvernul Veștea și sancțiunile pentru parlamentarii care ar încălca linia stabilită de conducerea partidului.

„Am cerut astăzi instanței suspendarea de urgență a Deciziilor BPN nr. 22 și 25/2026, prin care ni se dictează cum să votăm la învestirea Guvernului și suntem amenințați cu excluderea dacă votăm după conștiință”, au transmis surse politice din tabăra contestatarilor.

Aceleași surse susțin că, pe lângă ordonanța președințială, a fost introdusă și o acțiune pe fond, în răspundere civilă delictuală. Prin aceasta, 18 parlamentari liberali cer PNL acoperirea unui prejudiciu moral de 250.000 de lei pentru fiecare, adică aproape 4,5 milioane de lei în total.

Acuzația centrală: mandat imperativ, interzis de Constituție

Principalul argument invocat de contestatari este că deciziile BPN ar institui un mandat imperativ, interzis expres de Constituție.

Articolul 69 alin. (2) din Constituție prevede că „orice mandat imperativ este nul”. În interpretarea contestatarilor, o decizie de partid care obligă parlamentarul să voteze într-un anumit fel sau să nu voteze, sub amenințarea pierderii calității de membru, intră exact în zona interzisă de legea fundamentală.

„Ordin plus sancțiune înseamnă mandat imperativ”, susțin surse politice apropiate demersului judiciar.

Aceștia invocă și Decizia CCR nr. 445/2022, prin care Curtea Constituțională a subliniat că parlamentarul își exercită mandatul potrivit propriei conștiințe și nu poate fi transformat într-un simplu executant al unei voințe de partid, scrie stiripesurse.ro.

Sorin Cîmpeanu se numără printre reclamanți

„Prezent, nu votez” - formula care a aprins conflictul

BPN al PNL decisese că parlamentarii liberali trebuie să fie prezenți la ședința de învestire, dar să nu voteze Guvernul Veștea. Formula anunțată public de Ilie Bolojan a fost „prezent, nu votez”.

Contestatarii spun însă că această variantă nu există în cazul votului secret cu bile, procedura aplicabilă în Parlament la învestirea Guvernului. În mod practic, parlamentarii ar avea doar opțiunea votului „pentru” sau „contra”, exercitat în secret.

Surse politice din tabăra anti-Bolojan susțin că decizia BPN îi punea pe parlamentari într-o situație imposibilă: fie să lipsească de la lucrări, încălcând obligația legală de prezență, fie să își afișeze public poziția, afectând tocmai caracterul secret al votului.

„Formula «prezent, nu votez» nu există la votul secret cu bile. Ni se cerea, practic, să încălcăm legea sau să anulăm secretul votului”, au transmis sursele citate.

Alina Gorghiu se numără printre reclamanți

BPN, acuzat că și-a depășit atribuțiile

Un alt argument invocat în instanță este legat de competența organului care a adoptat deciziile. Contestatarii susțin că Biroul Politic Național nu putea decide automat pierderea calității de membru pentru parlamentarii care votează Guvernul Veștea sau pentru liberalii care acceptă funcții în Executiv.

Potrivit acestora, în cazul unor membri aleși, procedura de sancționare ar presupune o propunere formulată de Biroul Executiv și o decizie a Consiliului Național, nu o hotărâre directă a BPN.

În plus, contestatarii acuză că sancțiunea era una automată, fără audiere, fără drept la apărare și fără posibilitatea reală de contestare.

„S-a sărit peste toate garanțiile statutare. Nu poți decide excluderea unui parlamentar printr-un automatism politic, fără procedură, fără apărare și fără verificarea concretă a presupusei abateri”, au explicat surse politice.

Adrian Veștea se numără printre reclamanți

Miza politică: votul pentru Guvernul Veștea

Decizia instanței vine în plină criză internă în PNL, după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea candidat la funcția de prim-ministru, fără ca acesta să aibă susținerea conducerii oficiale a partidului.

BPN al PNL a decis, după o ședință tensionată, că partidul nu susține instalarea Guvernului Veștea. Ilie Bolojan a anunțat atunci că parlamentarii liberali care vor vota Cabinetul sau vor accepta funcții într-un astfel de Guvern își vor pierde calitatea de membri ai PNL.

Tabăra contestatarilor consideră însă că deciziile conducerii PNL au avut ca scop blocarea libertății de vot a parlamentarilor și intimidarea celor care ar putea susține instalarea noului Executiv.

„A ni se interzice să votăm nu este doar o constrângere asupra noastră - este o lovitură dată autorității pe care ne-a încredințat-o poporul. Nimeni, niciun for de partid, nu are dreptul să confiște votul unui ales al națiunii”, au transmis surse politice din grupul contestatar.

Monica Anisie se numără printre reclamanți

Acuzații și privind modificarea Statutului PNL

Contestatarii leagă litigiul din instanță și de demersurile conducerii Bolojan privind modificarea Statutului PNL. Aceștia susțin că, în paralel cu deciziile privind votul la învestirea Guvernului Veștea, conducerea partidului ar încerca să impună un nou statut cu termene accelerate, sancțiuni cu efect imediat, reducerea dreptului de contestare și posibilitatea demiterii rapide a liderilor de filiale.

„Decizii diferite, dar un singur scop: să închidă gura tuturor celor care au altă opinie. Astăzi prin amenințarea excluderii la vot, mâine prin reguli statutare făcute pentru epurare”, susțin surse politice din tabăra contestatarilor.

Nicoleta Pauliuc

Cine sunt reclamanții

Printre reclamanții indicați în acțiune se află nume grele din PNL, inclusiv foști miniștri și lideri ai partidului: Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Ionuț Stroe și Adrian Veștea.

Pe lista reclamanților mai apar Mihai Culeafă, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Răzvan Sorin Prisca, George Scarlat, Sebastian Rusu și Eduard Tatian Mititelu.

Pârât în dosar este Partidul Național Liberal.