Putin, după întâlnirea cu Scholz: Rusia nu vrea război şi e pregătită să continue negocierile

Preşedintele rus Vladimir Putin a asigurat marţi că Rusia nu vrea război şi doreşte ''să continue lucrul în comun'' cu Occidentul asupra securităţii europene şi pentru dezamorsarea crizei legate de Ucraina, dar a descris situaţia din estul separatist prorus al acestei ţări drept un ''genocid'', relatează agenţiile AFP, Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

Vladimir Putin

''Dorim noi război? Desigur că nu. De aceea am avansat propuneri pentru un proces de negociere'', al cărui rezultat trebuie să fie un acord care să răspundă intereselor tuturor părţilor, a declarat Vladimir Putin la o conferinţă de presă comună la Moscova cu cancelarul german Olaf Scholz.

''Am fost deja martorii unui război în Europa declanşat de blocul NATO împotriva Iugoslaviei. O mare operaţiune militară cu bombardamente împotriva uneia dintre capitalele europene, Belgrad'', a amintit preşedintele rus.

El a confirmat retragerea parţială a trupelor ruse de la graniţa cu Ucraina, dar a acuzat totodată Occidentul că nu a venit cu un răspuns constructiv la cererile Rusiei privind securitatea europeană şi că încearcă să-şi consolideze securitatea în detrimentul Rusiei. Moscova ''nu poate închide ochii la modul în care SUA şi NATO tratează principiul indivizibilităţii securităţii'', a subliniat Putin.

Principiul indivizibilităţii securităţii, adoptat la Istanbul în 1999, stabileşte că securitatea unui stat nu se poate realiza pe seama securităţii altui stat. Moscova invocă acest postulat ca justificare pentru solicitarea ca NATO să excludă orice nouă extindere către Est, cu accent asupra Ucrainei şi Georgiei. Chestiunea aderării Ucrainei la NATO trebuie lămurită acum, a insistat Putin în declaraţia de la conferinţa de presă cu Scholz.

Întrebat la conferinţa de presă dacă Rusia va continua retragerea trupelor concentrate în apropierea Ucrainei, liderul de la Kremlin a răspuns că aceasta va depinde de evoluţia situaţiei. ''Cum va acţiona Rusia ? Conform planului. Şi din ce este compus acesta? Din situaţia reală de pe teren. Cine poate spune cum va evolua situaţia ? Nimeni, deocamdată. Nu depinde doar de noi'', a explicat Putin.

După ce a comasat importante forţe militare la frontiera ucraineană, Rusia a transmis Statelor Unite şi NATO o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997.

În declaraţia dată marţi, Putin a spus că doreşte continuarea negocierilor asupra acestor cereri, menţionând de asemenea ca subiect distinct controlul rachetelor cu rază intermediară de acţiune. ''Suntem pregătiţi să continuăm lucrul în comun. Suntem pregătiţi să mergem pe calea negocierii'', a afirmat liderul de la Kremlin, subliniind că nu renunţă la respectivele cereri şi că ele fac parte dintr-un ''complex'' de tratative ruso-occidentale.

El şi-a exprimat în mod special nemulţumirea faţă de situaţia din cele două republici separatiste proruse din estul Ucrainei, Doneţk şi Lugansk, unde în opinia sa are loc un ''genocid'' şi a insistat ca acest conflict să fie soluţionat în cadrul procesului de pace prevăzut de acordurile de Minsk.

Moscova acuză Kievul că nu respectă acordurile de la Minsk prin refuzul adoptării unei reforme constituţionale care să acorde un statut special Donbasului şi de asemenea prin refuzul de a discuta cu cele două republici autoproclamate.

Ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat săptămâna trecută că Ucraina nu va negocia direct cu separatiştii şi nu va accepta interpretarea Rusiei asupra acestor acorduri.

Cancelarul german Olaf Scholz, care luni a fost la Kiev înainte să vină la Moscova, a declarat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a promis că va prezenta actele normative privind statutul special al Donbasului.

Deputaţii ruşi au votat marţi un apel adresat preşedintelui Vladimir Putin de a recunoaşte independenţa celor două republici care compun Donbasul.