Raport ONU: Impactul COVID-19 asupra dezvoltării digitale în Europa. Unde se situează România

În timp ce pandemia de COVID-19 a ocupat spaţiul media pe tot parcursul anului trecut, dezvoltarea și implementarea consecventă a infrastructurii TIC și a serviciilor conexe a avut o tendință continuă spre transformarea digitală atât pentru oameni, cât și pentru companii și guverne, potrivit Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT).

Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (UIT) este agenția specializată a Organizației Națiunilor Unite pentru tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), care promovează inovarea în domeniul TIC împreună cu 193 de state membre și cu peste 900 de companii, universități și organizații internaționale și regionale, scrie economica.net.

„În timp ce majoritatea țărilor din întreaga lume se confruntă cu efectele pandemiei COVID-19, rolul TIC și al serviciilor, precum și al infrastructurii digitale pe care acestea se bazează, a devenit esențial pentru continuarea activității economice și sociale și pentru atenuarea impactului pandemiei”, arată UIT într-un raport.

Impactul COVID-19 asupra dezvoltării digitale în Europa

Impactul pandemiei de COVID-19 a accelerat dezvoltarea digitală. Deși cercetările privind contribuția digitalizării la atenuarea impactului pandemiilor sunt încă limitate, dovezile emergente sunt convingătoare în ceea ce privește efectele pozitive ale acesteia.

Pentru a înțelege mai bine și a explora dacă COVID-19 a accelerat digitalizarea și cum au reacționat concret consumatorii și întreprinderile la pandemie, compania McKinsey a realizat o serie de sondaje pe parcursul anului 2020. Unul dintre ele realizat în rândul a 20.000 de consumatori europeni cu privire la „Migrația digitală a Europei în timpul COVID-19” şi citat de UIT, constată că adopţia serviciilor digitale în rândul consumatorii europeni a sărit de la 81% la 95% ca urmare a crizei COVID-19.

McKinsey a analizat ce servicii și canale digitale au fost utilizate pentru prima dată de respondenți în timpul restricţiilor cauzate de pandemia de COVID-19 în cadrul unui număr de industrii, inclusiv în domeniul bancar, al asigurărilor, alimentației, îmbrăcămintei, divertismentului, social media, călătoriilor, telecomunicațiilor, utilităților și al sectorului public.

„Constatările evidențiază diferențe în ceea ce privește amploarea impactului între țările analizate, determinate de severitatea restricțiilor impuse pe diferite piețe în ceea ce privește circulația persoanelor și operațiunile comerciale, precum și de maturitatea digitală a piețelor respective. De asemenea, ele arată o creștere vizibilă a adoptării digitale pe toate piețele, reducând decalajul digital care exista între țările europene”.

În România, înainte de pandemie rata de adopţie de servicii digitale era de 64% la care s-au mai adăugat 25 de puncte procentuale după izbucnirea pandemiei, se arată în raport.

„Țările cu rate relativ scăzute de adoptare a tehnologiilor digitale înainte de COVID-19 au înregistrat cele mai mari creșteri (de exemplu, Germania și România), Finlanda și Danemarca fiind în fruntea clasamentului”, spun autorii studiului.

Sondajul oferă, de asemenea, informații cu privire la industriile care au fost accesate cel mai mult de către utilizatori (unele dintre ele pentru prima dată) în timpul COVID-19. Băncile, divertismentul și social media au obținut cele mai mari scoruri. Iar la întrebarea referitoare la acțiunile digitale care au fost efectuate cel mai mult în timp ce se aflau online, căutarea de informații a fost cel mai frecvent răspuns, ceea ce evidențiază faptul că traficul crescut nu s-a tradus automat printr-o creștere a comerțului electronic și a vânzărilor.

Pandemia a accelerat cu câţiva ani transformarea digitală

UIT a organizat în iunie 2020 o masă rotundă la care au participat experți economici. Concluziile lor au arătat că țările cu o infrastructură de conectivitate de top ar putea atenua până la jumătate din șocul economic negativ al pandemiei. În general, impactul pandemiei a fost acela de a accelera transformarea digitală, pe măsură ce companiile se orientează către modele distribuite de ocupare a forței de muncă și către furnizarea digitală de servicii și produse.

Oamenii au renunțat la călătorii și la socializare și s-au orientat către platformele digitale de divertisment și comunicare, dar și, din ce în ce mai mult, către comerțul electronic. Școlile trec la învățarea online și la clasele digitale, iar guvernele se bazează din ce în ce mai mult pe date privind cetățenii, sănătatea și indicatorii economici și au nevoie de acestea pentru a stabili politici.