Reacția Universității „Andrei Șaguna“, după moartea fostului ministru al Educației, Liviu Maior

Reprezentanții Universității „Andrei Șaguna„ din Constanța au transmis un mesaj de condoleanțe fostului ministru social-democrat al Educației, Liviu Maior, după trecerea acestuia în neființă. Amintim că Maior s-a stins duminică, 5 aprilie a.c., la vârsta de 85 de ani și că a ocupat titlul de Doctor Honoris Causa în cadrul instituției de învățământ. 

Liviu Maior și rectorul Universității „Andrei Șaguna„ din Constanța, Aurel Papari

„Comunitatea academică șagunistă este profund întristată de plecarea în eternitate a eruditului istoric, prestigiosul ministru reformator al Educației, Liviu Maior, Doctor Honoris Causa al Universității Andrei Șaguna.

Am pierdut un înalt reper moral, de profesionalism, demnitate, corectitudine și nobilă generozitate, o veritabilă întruchipare a Spiritului Șagunist și un foarte onorant prieten al Universității Andrei Șaguna.

Ne despărțim adânc recunoscători, cu sufletele cernite, de prof.univ.dr Liviu Maior, aducându-i un ultim și pios omagiu și rugându-l pe Bunul Dumnezeu să odihnească în Paradis sufletul lui luminos.

Veșnică să îi fie frumoasa amintire! Sincere condoleanțe îndureratei familii!„, au transmis reprezentanții Universității „Andrei Șaguna„. 

Cine a fost Liviu Maior?

Liviu Maior s-a născut la data de 2 octombrie 1940, în localitatea Beclean, din județul Bistrița-Năsăud. În anul 1964, el a absolvit Facultatea de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj.

Conform informațiilor apărute în spațiul public, în anul 1974, Liviu Maior a obținut titlul de Doctor în Istorie, sub coordonarea profesorului Mihail Dan.

Liviu Maior a fost senator al Partidului Democrației Sociale din România (PDSR) și apoi al Partidului Social Democrat (PSD). Acesta a mai fost și ministru al Educației între anii 1992 și 1996.

Liviu Maior a avut două mandate de parlamentar. Acesta a fost senator între anii 1996 și 2000, respectiv în Legislativul 2000 - 2004.

Liviu Maior

În 2003, a renunțat la mandatul de parlamentar, pentru a pleca pe postul de ambasador al României în Canada. A fost rechemat în țară în anul 2005.

În calitate de ministru al Învățământului, Liviu Maior a fost autorul primei Legi a Educației post-decembriste.

De-a lungul timpului, acesta a primit numeroase distincții academice, pentru activitatea de cercetare științifică, precum „Meritul Academic” și Premiul Academiei Române.

De asemenea, lui Liviu Maior i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităților „Petru Maior” din Târgu Mureș (2007), „Lucian Blaga” din Sibiu (2008) și „Andrei Șaguna” din Constanța (2011).

Liviu Maior a publicat următoarele lucrări: Corespondența lui Ioan Rațiu cu George Barițiu: 1861-1892 (în colaborare cu Keith Hitchins), 1970; Avram Iancu (scrisori), 1972; Mișcarea națională românească din Transilvania: 1900‑1914, 1986; Alexandru Vaida Voevod între Belvedere și Versailles (însemnări, memorii, scrisori), 1993; 1848‑1849: români și unguri în revoluție, 1998; Românii în armata habsburgică: soldați și ofițeri uitați, 2004; Habsburgi și români: de la loia­litatea dinastică la identitate națională, 2006; Alexandru Vaida Voevod. Putere și defăi­mare, 2010; Doi ani mai devreme. Ardeleni, bucovineni și basarabeni în război. 1914-1916, 2016; Un părinte fondator al României Mari: Alexandru Vaida Voevod, 2018, potrivit