RECOMANDARE în raportul Băncii Mondiale: ‘Nici o stradă fără spaţiu verde’. Când va fi aşa şi în Constanţa?

Municipiu fără Registru al Spaţiilor Verzi

Spaţiul verde din municipiul Constanţa se împuţinează de la o zi la alta. În locul peticelor de verdeaţă dintre blocuri răsar clădiri, parcurile sunt betonate sau „găzduiesc” biserici ori mall-uri. În vreme ce constănţenii se revoltă, lipsa spaţiilor verzi suficiente fiind una dintre supărările locuitorilor urbei, două documente oficiale, respectiv raportul „Oraşe Magnet: migraţie şi navetism în România” şi Strategia de Dezvoltare şi Promovare a Turismului în municipiul Constanţa atrag atenţia că administraţia locală ar trebui să-şi îndrepte atenţia spre acest capitol şi să ia măsuri pentru creşterea spaţiului verde pe cap de locuitor.

Potrivit datelor oficiale, în Constanţa sunt aproximativ 15 mp de spaţiu verde per cap de locuitor (14,8 mp conform Strategiei de Dezvoltare şi Promovare a Turismului şi 15 mp, conform studiului „Oraşe Magnet”, realizat de specialiştii Băncii Mondiale). Ceea ce înseamnă că se află printre localităţile „sărace” în spaţii verzi, fiind clasată aproape de coada listei.

De exemplu, potrivit listei publicate în studiul realizat de specialiştii Băncii Mondiale, în fruntea listei se află Baia Mare cu „incredibila” suprafaţă de 141 mp de spaţiu verde per cap de locuitor, urmată de Miercurea Ciuc – 46 mp, Bistriţa – 43 mp, Craiova – 39 mp, Suceava – 35 mp, Călăraşi – 29 mp. Oraşe precum Satu Mare, Cluj Napoca, Bucureşti, Iaşi, Vaslui, Slobozia, Alexandria, Botoşani şi Zalău urmează în clasament cu suprafeţe de peste 20 de mp de spaţiu verde per locuitor.

Constanţa, cu cei 15 mp, se află la un nivel apropiat de al Timişoarei, Sibiului, Ploieştiului. Lista este încheiată de Focşani, Giurgiu, Tulcea şi Târgu Jiu, unde sunt înregistraţi sub 10 mp de spaţiu verde per locuitor.

15 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor poate părea destul de mult! În realitate, este insuficient. O văd şi constănţenii, o simt pe pielea lor, de fiecare dată când privesc cum peticele de iarbă dintre blocuri sunt distruse pentru a fi ridicate alte clădiri. O simt în zilele de vară când ar vrea să se adăpostească la umbra unui copac, în parc, dar în Constanţa sunt prea puţine parcuri cu arbori şi umbră naturală!

Mai multe parcuri, o calitate mai bună a vieţii!

De altfel, inclusiv normele Uniunii Europene sunt că suprafaţa de spaţiu verde este prea mică. Norma europeană este aproape dublă: 26 de mp de spaţiu verde per locuitor. Drept pentru care, în cele două documente exemplificate mai sus recomandările sunt de a se realiza investiţii în crearea de noi parcuri.

O soluţie ar putea fi, spun specialiştii Băncii Mondiale, realizarea de parcuri metropolitane, care să satisfacă „nevoile” mai multor localităţi dintr-o zonă metropolitană.

„Majoritatea zonelor urbane din România sunt sărace în spaţii verzi întreţinute corespunzător. Conform UE, fiecare centru urban trebuie să pună la dispoziția cetățenilor săi cel puțin 26 de metru pătrați de spații verzi pe cap de locuitor. După cum se constată din tabel, majoritatea orașelor mari din România nu reușesc să atingă acest prag. Asigurarea accesului unui număr cât mai mare de locuitori la spații verzi va necesita, în multe cazuri, dezvoltarea de parcuri la nivel metropolitan – în special atunci când centrele urbane nu au suficiente rezerve de terenuri care pot fi transformate în spații verzi.

Reabilitarea/extinderea spațiilor verzi și a parcurilor. În cartea „Orașul fericit”, autorul Charles Montgomery susține că investițiile în spații verzi sunt unele din cele mai eficiente metode de a crește calitatea vieții într-un oraș. Spațiile verzi și parcurile au un efect pozitiv clar și măsurabil asupra oamenilor. Este, prin urmare, important ca autoritățile locale să ofere un acces facil cetățenilor la astfel de spații.

De exemplu, autoritățile locale din Stockholm (Suedia) depun eforturi ca un număr cât mai mare din locuitorii orașului să aibă acces zone de spații verzi sau cu apă la o distanță de cel mult cinci minute de mers pe jos. Autoritățile locale din România ar trebui să încerce să obțină un standard similar. În cel mai rău caz, ele ar trebui să se asigure că fiecare stradă din oraș are cel puțin un petic de verdeață (de exemplu, un program de genul „Nicio stradă fără spații verzi”).

Recomandări pentru a creşte spaţiul verde din Constanţa

În Strategia de Dezvoltare şi Promovare a Turismului în municipiul Constanţa, propunerea este de transformare în parcuri a fostelor situri industriale, lăsate în paragină. „Există posibilităţi de creştere a spaţiului public verde în zone strategice ale municipiului, prin reconversia unor terenuri „brownfield” şi foste situri industriale, în prezent dezafectatetate”, se menţionează în strategie.

Este dată drept exemplu zona fostelor depozite ale Astra România, în prezent aflate în proprietatea Oil Terminal. Zona este situată în spatele Gării Constanţa, a fost în exploatare în perioada interbelică, aducând bani frumoşi Constanţei, dar încă din comunism depozitele au fost dezafectate. Însă, se impune menţionat că ideea transformării zonei respective într-un imens parc a fost fost vehiculată în ultimii ani, de diverse structuri civile sau politice. În momentul în care s-a ajuns la a se aşterne pe hârtie iniţiativa, s-a constatat că este mai complicat decât prevăzuseră, fiind nevoie de ecologizare, iar birocraţia pune multe beţe în roate.

Constanţa, fără Registru al Spaţiilor Verzi

În prezent, nu există o statistică detaliată a spațiilor verzi, suprafețelor și distribuției acestora la nivelul Municipiului Constanța, în lipsa unui Registru al Spațiilor Verzi. Procedura de achiziție a serviciilor de elaborare a acestui document se află, în prezent, în stadiu de desfășurare, se menţionează în aceeaşi strategie. Date istorice extrase din platforma INSSE Tempo arată faptul că suprafața totală a spațiului verde a fost în scădere, de la începutul anilor 2000 și până în anul 2009, când s-au finalizat o serie de investiții în noi parcuri.

Despre Parcul Tăbăcărie, în Strategia de Dezvoltare se menţionează că este printre cele mai mari din ţară. Cu menţiunea că, în calculele realizate, este inclus şi Delfinariul, Microrezervaţia şi restul construcţiilor realizate între timp, inclusiv City Park Mall. Referitor la Parcul Teatrului „Oleg Danovski” se constată că are o dotare cu mobilier urban deficitară, în pofida traficului pietonal ridicat. La fel, şi în ceea ce priveşte Parcul Far „se remarcă necesitatea intervenţiei în ceea ce priveşte sporirea calităţii spaţiilor plantate şi dotărilor/mobilierului urban”.

Florentina BOZÎNTAN