România a cerut la NATO ajutor împotriva dronelor. Angajamentul Alianței pentru securitatea la Marea Neagră
România a cerut la NATO ajutor împotriva dronelor. Angajamentul Alianței pentru securitatea la Marea Neagră
Facebook Instagram X Whatsapp Linkedin PinterestO reuniune de urgență a NATO a avut loc miercuri, după ce o dronă ucraineană a explodat la Constanţa, iar una rusească a lovit un bloc din Galaţi. După incidentele grave de securitate, România a cerut ajutorul alianţilor pentru apărarea flancului estic la NATO. La discuții participă și Dan Neculăescu, despre care premierul desemnat Eugen Tomac a declarat la Antena 3 CNN că a acceptat invitația lui de a face parte din viitorul Guvern, ca ministru al Apărării.
Înainte de începerea discuțiilor, NATO a reiterat într-un mesaj pe X angajamentul Alianței de a apăra fiecare inch al teritoriului Aliat.
"Angajamentul NATO de a apăra fiecare inch al teritoriului Aliat necesită ca noi să ne adaptăm constant la un peisaj de securitate în evoluție. Ca rezultat direct al războiului Rusiei în curs împotriva Ucrainei, am observat mai multe incidente cu drone de-a lungul flancului nostru estic – atât în aer, cât și pe mare. NATO colaborează îndeaproape cu Aliații noștri pentru a ne asigura că continuăm să abordăm această provocare în mod eficient și eficace, inclusiv prin discuțiile de astăzi din Consiliul Atlanticului de Nord axate pe securitatea de-a lungul Mării Negre", scrie în mesajul transmis.
Întâlnirea de astăzi a fost extrem de importantă, fiind un Consiliu Nord-Atlantic cu o întâlnire clasificată, la nivel de ambasadori.
România a fost reprezentată de ambasadorul Dan Neculăescu.
"E important să înțelegem împreună, de fapt, ce cere România în contextul securității la Marea Neagră, pentru că vorbim despre discuții ce au loc începând încă din luna februarie, atunci când România, prin ministrul Apărării, a cerut capabilități statelor NATO, astfel încât la Marea Neagră securitatea să fie mult mai bine asigurată și să ne protejăm de ceea ce știam că va veni și va apărea în Marea Neagră, respectiv mine sau drone.
E important acum, în context, să înțelegem faptul că ministrul interimar al apărării a venit aici, la Bruxelles, săptămâna trecută, atunci când a și explicat într-un interviu exclusiv pentru Antena 3 CNN, că a discutat cu celelalte state NATO și că este extrem de important felul în care pot reacționa și pot aduce celelalte state NATO în România astfel de capabilități pentru a susține țara noastră în acest moment. Vorbim în mod special despre o zonă care este aproape țintă în acest moment.
Am văzut cele două incidente întâmplate în România, dar să nu uităm că Marea Neagră mai are ceva, și anume proiectul Neptun Deep, care înseamnă de fapt decuplarea de gazele rusești. Dacă acea zonă este în pericol sau poate fi în pericol, creează din nou alte discuții", a relatat Sabina Iosub, corespondentul Antena 3 CNN.
De ce a fost prezent Dan Neculăescu
"Neculăescu este încă ambasador al NATO
Cunoaște cerințele României și a participat la toate discuțiile care au avut loc în ultima perioadă. Cunoaște, de asemenea, modul de funcționare al NATO.
România a cerut sisteme antidronă, dar ele nu există, realist vorbind, nici în celelalte state. Există o problemă la nivelul întregii Alianțe NATO, o problemă pusă de România pe masa Consiliului, pentru a se găsi căi de protejare a întregii Alianțe.
Primim sprijin din partea Italiei și Spaniei, iar discuții sunt în desfășurare cu Polonia și Portugalia. Este vorba despre acele avioane care doboară dronele aeriene și de care avem și noi nevoie. Însă, când vorbim despre dronele marine, există o problemă.
Din această perspectivă, trebuie văzut cum se vor regla lucrurile.
Nicolaescu știe care sunt cerințele din zona de apărare și va veni în ședința de astăzi cu toate aceste lucruri.
Mandatul său de ambasador se apropia de final, iar acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru schimbarea direcției", a explicat Sabina Iosub.
Președintele Nicușor Dan a făcut declarații, sâmbătă, despre drona ucraineana autodetonată în Portul Constanța vineri. După o ședință de aproximativ patru ore, la care au participat și șeful Armatei, ministrul Apărării și cel al MAI, șeful statului a subliniat că, deși aparatul era ucrainean, de vină pentru acest incident grav este Rusia, pentru că ea este țara agresor.
"Este o tehnologie nouă, suntem în aceeași situație cu dronele aeriene. Este o tehnologie nouă. România nu este singura țară care a avut probleme de acest tip. Toți ne adaptăm pentru acest tip de tehnologie. Tehnologia pe care noi o folosim era pentru obiecte mai mari pentru care semnalul era mai puternic. Dificultatea cu dronele cum a fost cazul ieri este că radarele normale nu le văd. Trebuie alte echipamente cu o rază mai mică în jurul lor care să detecteze dronele maritime.", a declarat Nicușor Dan.
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
15° Constanța 
.jpg_t.jpg)














