Scandalul UE-Mercosur ia amploare: europarlamentarii cer aviz CJUE și depun o moțiune de cenzură

O nouă moţiune de cenzură împotriva Comisiei Europene din cauza acordurilor UE-Mercosur şi două propuneri ale deputaţilor care solicită Curţii de Justiţie a UE un aviz privind compatibilitatea acestora cu tratatele UE se află în prim-planul sesiunii Parlamentului European din luna ianuarie de la Strasbourg, în cadrul căreia se vor mai dezbate situaţiile din Groenlanda, Iran şi Venezuela, precum şi priorităţile noii preşedinţii cipriote a Consiliului.

În urma semnării Acordului de parteneriat şi a Acordului comercial interimar, programate pentru sâmbătă, 17 ianuarie, în Paraguay, plenul PE se va pronunţa miercuri, la Strasbourg, în privinţa a două propuneri ale eurodeputaţilor care solicită Curţii de Justiţie a UE evaluări ale temeiurilor lor juridice.

În cazul în care o propunere este aprobată, aceasta va declanşa revizuiri juridice de către CJUE înainte ca eurodeputaţii şi statele membre să poată proceda la ratificarea acordurilor, informează PE într-un comunicat. În conformitate cu tratatele UE, un stat membru, Parlamentul European, Consiliul sau Comisia pot obţine avizul Curţii de Justiţie cu privire la compatibilitatea cu tratatele a unui acord preconizat.

În cazul în care avizul Curţii este negativ, acordul nu poate intra în vigoare decât dacă este modificat. Luni va avea loc în plenul PE o dezbatere cu privire la o moţiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, urmată de un vot prin apel nominal joi.

Pentru a fi adoptată, moţiunea trebuie să întrunească o majoritate de două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care compun Parlamentul. Marţi, 20 ianuarie, în plenul PE, eurodeputaţii vor discuta despre răspunsul UE la revendicările preşedintelui Donald Trump cu privire la Groenlanda.

Guvernele europene au respins planurile SUA de a achiziţiona Groenlanda, avertizând că aceasta ar submina suveranitatea, coeziunea NATO şi securitatea transatlantică. Multe guverne ale UE, precum şi Danemarca, au declarat că deciziile privind statutul Groenlandei revin exclusiv Danemarcei şi Groenlandei, au subliniat importanţa securităţii colective a regiunii arctice conduse de NATO şi au avertizat cu privire la acţiunile unilaterale care ar putea destabiliza relaţiile aliate şi stabilitatea regională. Autorităţile din Danemarca şi Groenlanda au reiterat faptul că Groenlanda nu este de vânzare şi s-au declarat dispuse, în schimb, la cooperare.

În acelaşi timp, PE va evalua miercuri situaţia relaţiilor UE-SUA, solicitând o UE mai mare rezilientă şi mai capabilă să acţioneze strategic pe cont propriu.

Într-un proiect de raport adoptat în decembrie 2025, Comisia pentru Afaceri Externe a afirmat că, într-o perioadă de schimbări în politica externă a SUA, UE trebuie să îşi consolideze autonomia strategică pentru a-şi asigura propria rezilienţă. Eurodeputaţii au subliniat rolul indispensabil al SUA în conducerea NATO şi în eforturile de securitate colectivă şi au îndemnat administraţia SUA să îşi consolideze rolul în sprijinirea Ucrainei. Subliniind importanţa unei repartizări mai echitabile a sarcinilor, textul subliniază necesitatea ca Europa să îşi asume o mai mare responsabilitate în materie de securitate pe continentul european.

Tot miercuri, PE va dezbate cu preşedinţii Ursula von der Leyen şi Antonio Costa rezultatele summitului UE din decembrie şi va discuta despre o UE mai puternică şi mai suverană, pe fondul tensiunilor geopolitice în creştere, potrivit stiripesurse.ro.