Sistemul își protejează generalul: De ce rămâne neatins șeful SPP după ultimele dezvăluiri explozive

Investigațiile Recorder privind trecutul lui Lucian Pahonțu, actualul șef al Serviciului de Protecție și Pază, au readus în atenția publică întrebări legate de rolul unor structuri de forță în Revoluția din 1989 și în evenimentele din 13-15 iunie 1990. În ciuda gravității acuzațiilor și a documentelor prezentate, reacția politică de la București a fost până acum mai degrabă prudentă decât tranșantă.

Lucian Pahonțu

La câteva zile de la publicarea anchetei, nu există un demers politic major pentru înlăturarea lui Pahonțu din funcție. Președintele Nicușor Dan a respins ideea că generalul s-ar afla printre persoanele implicate în reprimarea manifestațiilor, PSD nu a avut o reacție oficială de la vârful partidului, iar Ilie Bolojan a preferat să discute despre problema mandatelor lungi în instituțiile de forță. USR și AUR au avut poziții critice, însă fără consecințe instituționale imediate.

Nicușor Dan: „Pahonțu nu e în această situație”

Cea mai importantă declarație politică a venit de la președintele României. Nicușor Dan a susținut că persoanele care au participat la reprimarea manifestațiilor din decembrie 1989 sau la Mineriada din iunie 1990 nu ar trebui să ocupe funcții importante în stat.

Președintele a făcut însă o distincție clară în cazul lui Lucian Pahonțu, afirmând că acesta „nu e în această situație”.

Nicușor Dan

Nicușor Dan a invocat verificările efectuate în trecut, inclusiv cele în relație cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, și a declarat că nu înțelege amploarea controversei: „Nu știu care e scandalul”. Președintele a precizat, în același timp, că nu a făcut personal o evaluare a trecutului lui Pahonțu, dar a apreciat activitatea Serviciului de Protecție și Pază ca fiind una profesionistă.

Declarațiile șefului statului au devenit, la rândul lor, parte a controversei.

Disputa privind verificările CNSAS

Afirmația că Pahonțu ar fi fost verificat de CNSAS a fost contestată public de Sorin Ioniță, analist al Expert Forum, care a calificat-o drept neadevărată.

Potrivit informațiilor apărute în urma investigațiilor Recorder și Snoop, Lucian Pahonțu nu ar fi depus declarația pe propria răspundere privind o eventuală colaborare cu Securitatea, iar CNSAS nu ar fi emis o decizie prin care să stabilească dacă acesta a avut calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securități. După apariția unor documente noi, CNSAS a anunțat reluarea verificărilor. Evoluția este relevantă în contextul declarațiilor președintelui, care a prezentat public o concluzie favorabilă generalului înainte ca noile verificări să fie finalizate.

Prin urmare, una dintre principalele întrebări rămâne deschisă: ce documente au stat concret la baza evaluărilor făcute de autorități în cazul lui Pahonțu și ce concluzii poate formula CNSAS după analizarea noilor informații?

PSD nu a intrat în dezbatere

În cazul PSD, reacția este una de tăcere. Conducerea partidului nu a formulat, până acum, o poziție publică referitoare la dezvăluirile privind trecutul șefului SPP.

Absența unei reacții este cu atât mai relevantă cu cât vorbim despre o instituție aflată în zona de securitate a statului și despre un general care conduce SPP de peste două decenii.

Bolojan evită cazul Pahonțu și pune problema mandatelor lungi

Liderul PNL, Ilie Bolojan, a abordat controversa dintr-o perspectivă mai largă. În loc să se pronunțe asupra acuzațiilor și documentelor prezentate în ancheta Recorder, Bolojan a vorbit despre riscurile pe care le pot genera mandatele foarte lungi în funcțiile de putere.

Ilie Bolojan

Liderul liberal a avertizat că acumularea unei influențe considerabile în jurul unor persoane care rămân perioade îndelungate în poziții-cheie poate crea vulnerabilități și că această putere „poate fi folosită altfel”. Bolojan a pledat, astfel, pentru reguli care să limiteze durata mandatelor în funcțiile considerate sensibile.

Problema concretă rămâne însă fără răspuns: ar trebui aplicată o astfel de regulă și actualului șef al SPP și, dacă da, prin ce mecanism?

USR reclamă un „cartel al tăcerii”

USR a avut o poziție mai critică. Dominic Fritz a acuzat existența unui „cartel al tăcerii” și a cerut explicații din partea lui Lucian Pahonțu cu privire la rolul pe care l-ar fi avut în evenimentele din 1989.

Declarațiile nu au fost urmate, cel puțin până acum, de un demers instituțional capabil să producă o schimbare în conducerea SPP.

AUR a avut, la rândul său, o poziție critică, însă reacțiile politice ale opoziției nu s-au transformat într-o inițiativă comună sau într-o presiune parlamentară cu efect imediat.

Ce dezvăluie investigația Recorder

Miza anchetei Recorder este legată în primul rând de activitatea lui Lucian Pahonțu în perioada Revoluției din 1989 și a Mineriadei din 1990.

Potrivit investigației, documentele și mărturiile analizate de jurnaliști indică faptul că Pahonțu s-ar fi aflat în dispozitivul trimis la baricada de la Intercontinental în seara de 21 decembrie 1989. Recorder susține, de asemenea, că Pahonțu ar fi participat la operațiunea de evacuare a Pieței Universității în 13 iunie 1990, înainte de sosirea minerilor în București. Importanța acestor informații ține de natura evenimentelor și de responsabilitatea pe care structurile statului au avut-o în reprimarea protestelor anticomuniste și ulterior a manifestațiilor din Piața Universității.

Pahonțu nu a oferit până acum o explicație detaliată privind fiecare dintre acuzațiile prezentate în investigație. Într-o reacție publică, acesta a transmis că întreaga sa activitate profesională s-a desfășurat cu respectarea legii.

Fostul șef al Parchetelor Militare: numele lui Pahonțu nu apare în anchetele pe care le-a instrumentat

În dezbatere a intervenit și generalul Ioan Dan, fost șef al Parchetelor Militare. Acesta a declarat că numele lui Lucian Pahonțu nu îi este cunoscut din anchetele desfășurate în legătură cu Revoluția. Ioan Dan a făcut, de asemenea, o distincție între Trupele de Securitate și structurile fostei Securități implicate în activități de poliție politică.

Declarația nu tranșează însă întrebările ridicate de investigațiile jurnalistice, ci adaugă o perspectivă suplimentară asupra rolului structurilor de securitate în evenimentele din 1989 și 1990.

Protest la Cotroceni și verificări reluate la CNSAS

În timp ce politicienii au evitat o confruntare directă cu subiectul, societatea civilă a reacționat mai ferm. Au existat solicitări pentru demiterea lui Lucian Pahonțu, iar la Palatul Cotroceni a fost organizat un protest. În paralel, CNSAS a reluat verificările în urma apariției unor documente noi.

Lucian Pahonțu

Aceste evoluții arată că scandalul nu s-a încheiat odată cu publicarea investigației. Dimpotrivă, cazul se află într-o etapă în care mai multe instituții și autorități ar putea fi nevoite să ofere explicații.

Pahonțu rămâne în funcție

În acest moment, consecința politică este însă zero: Lucian Pahonțu rămâne la conducerea SPP. Președintele României este cel care îl poate elibera din funcție, însă procedura presupune o propunere a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Următoarea ședință a CSAT este programată pentru 7 septembrie. Nicușor Dan a precizat că reuniunea nu are legătură cu scandalul privind trecutul șefului SPP. Astfel, în pofida dezvăluirilor și a presiunii publice, nu există în acest moment un indiciu că actuala conducere a statului pregătește o schimbare la vârful SPP.

Cazul Pahonțu scoate însă la suprafață o problemă mai veche a sistemului românesc: cât de riguros sunt verificate persoanele care ocupă funcții de putere în instituțiile de securitate ale statului și cât de mult poate dura mandatul unei persoane într-o asemenea poziție fără ca trecutul său să fie reanalizat.

Pentru moment, răspunsul politic este dominat de prudență. Iar generalul care conduce SPP de 21 de ani își păstrează funcția, în timp ce întrebările despre trecutul său rămân în atenția opiniei publice, conform informațiilor știripesurse.ro.