Structura agricolă din judeţul Constanţa s-a schimbat din cauza SECETEI: „O agricultură modernă fără apă nu se face”
Structura agricolă din judeţul Constanţa s-a schimbat din cauza SECETEI: „O agricultură modernă fără apă nu se face”
Facebook Twitter Whatsapp Linkedin PinterestInterviu cu Ioan Albu
Interviu cu Ioan Albu
Ioan Albu
Ioan Albu, fiul unuia dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din judeţul Constanţa, se află acum la conducerea Direcției Agricole Constanța. Într-un interviu acordat cotidianului Replica de Constanța, acesta vorbește despre fermierii din județul Constanța, dar și despre problemele din agricultură. Cea mai mare problemă este lipsa apei, însă se caută soluții. Un punct forte ar fi că în județul nostru pâmântul este muncit în proporții foarte mari.
Reporter: Care este structura județului Constanța în ceea ce privește terenul agricol?
Ioan Albu: La nivel de județ structura este una foarte diversificată. Avem o suprafață agricolă totală de 558.204 ha din care arabil 484.103 ha, pășuni naturale-58.693 ha, viperod-11.007 ha și livezi 3.096 ha.
Rep.: Cât de mult este muncit pământul la noi în județ?
I.A.: La noi în județ, pământul este lucrat aproape 100%, asta datorită faptului că fermierii primesc subvenții de la stat. Îmi aduc aminte că acum 10 ani vedeai zeci de hectare nelucrate, însă în momentul de față se lucrează tot pământul.
Rep.: Ce ne puteți spune despre ceea ce cultivă constănțenii?
I.A.: Din discuțiile pe care le avem cu ei și din documentele pe care le-au depus la noi la Direcția Agricolă, în toamna anului 2016 s-au însămânțat: grâu-186.855 ha, orz de toamnă-28.410 ha, orzoaică de toamnă-18.945 ha, rapiță-35.800 ha, culturi verzi 82.653 ha. Avem un total de 352.663 de ha. Acum aici avem și o problemă. Având în vedere că toamna trecută a fost una secetoasă, rapița s-a semănat în praf mai mult. Astfel, a plecat foarte greu în starea de vegetație. Mai mult au mai fost probleme și cu acest val de îngheț din luna ianuarie.
Rep.: Care sunt particularitățile agriculturile la noi în județ?
I.A.: Peste tot în județ este la fel și se respectă rotația culturilor. Nu poți să pui 5 ani de zile grâu în același loc. Dacă până în anii 1990 din suprafața de 484.000 ha se irigau 420.000 de mii, acum se mai irigă 3.000 la nivel de județ. Acest lucru a făcut ca structura agricolă pe culturi să se schimbe. Înainte se producea foarte multă soia. Acum nu cred că mai există 100 de ha de soia, poate doar la o fermă din Agigea. Din cauza lipsei apei am ajuns să producem doar grâu, orez și rapiță.
Rep.: Câți fermieri avem în județul Constanța?
I.A.: Din datele pe care le avem, sunt în jur de 11.000 de fermieri de la o suprafață de 1 ha în sus, pentru că asta înseamnă să fii fermier. Cele mai mult hectare ca asociație le deține familia mea. Avem un număr de aproximativ 6.000 ha.
Rep.: De ce ar avea nevoie fermierii din județ ca să se dezvolte mai bine?
I.A.: Fără apă nu te poți dezvolta. Este nevoie de apă, mai ales că județul se întreaptă spre deșertificare din cauza vântului foarte puternic. Spre exemplu, la Viișoara s-au plantat foarte multe perdele forestiere care mențin zăpada. Acolo este apă suficentă, însă mai trebuie completată și cu ploile din primăvară. O agricultură modernă fără apă nu se face. Când vom avea apă structura se va schiba complet. Se pot cultiva și alte legume sau viță de vie.
Rep.: Ce dificultăți ați întâmpinat în ceea ce privește managerierea Direcției Agricole?
I.A.: Eu am preluat conducerea Direcției Agricole de pe data de 1 octombrie 2015. Dacă înainte prin anul 207 lucrau la direcție în jur de 180 de persoane. Când am intrat eu în direcție lucrau 9 persoane. Erau foarte multe atribuții și nu aveamforță de muncă absolul deloc. Mai mult am avut ocazia să scot foarte multe persoane la pensie, iar procedura de angajare durează foarte mult. Acum că ne-am organizat suntem o echipă foarte puternică, în jur de 45 de persoane, formată numai din ingineri horticoli, zootehniști și agronomi.
Rep.: Ce proiecte noi aveți în derulare?
I.A.: Printre proiectele noi se numără o hotărârea de guvern nr.39/2017 care se referă la cultivarea de tomate în spații închise. Deținătorii de suprafețe de minimum 1000 mp. trebuie să facă dovada obținerii unei producții de minimum 2 kg de tomate la metrul pătrat. De asemenea, trebuie să obțină o cantitate de minimum 2.000 kg dovedită prin documente justificative. Dacă îndeplinesc aceste criterii, fermierii vor primi 3.000 euro. Un alt proiect care va veni de la guvern va fi legat de carnea de porc. Prin Direcția Agricolă se vor mai implementa foarte multe programe, cum ar fi cele pentru crearea de spații de procesare și depozitare pentru legume, refacerea sistemului de irigare, împăduriri etc.
Mihaela UNGUREANU
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Urmareste-ne pe Google News